Peste 5.000 de oameni mor anual, în România, din cauza cancerului profesional, în timp ce la nivel european se înregistrează 100.000 de decese, costurile directe ale expunerii la substanțe cancerigene la locul de muncă în toată Europa fiind estimate la 2,4 miliarde de euro pe an, potrivit datelor furnizate de Inspecția Muncii. „Cancerul este considerat principala cauză a deceselor legate de muncă în Uniunea Europeană. Anual, pe continent se înregistrează peste 100.000 de decese provocate de cancerul profesional, ceea ce reprezintă 53% din decesele determinate de accidentele de muncă și de bolile profesionale împreună”, se arată într-un comunicat al Inspecției Muncii, remis ieri, AGERPRES. Datele instituției arată că aproximativ 50.000 de oameni mor anual din cauza cancerului, în România, iar 10% dintre aceste decese sunt legate de cancerul profesional.
În acest context, Inspecția Muncii se alătură demersurilor la nivel european de combatere a cancerului profesional și anunță că va demara controale la angajatorii din toate județele care utilizează substanțe cancerigene sau amestecuri chimice care provoacă boala. Printre acestea se numără: azbestul, benzenul, clorura de vinil, nichelul, pulberea de lemn, produse rezultate din prelucrarea țițeiului și cărbunelui, fibra de sticlă. Totodată, instituția va efectua și acțiuni de conștientizare, desfășurate prin inspectoratele teritoriale de muncă. „Aproape nu există domeniu de activitate în care să nu existe angajatori care să expună lucrătorii la îmbolnăvirea de cancer profesional. Inspecția Muncii, prin implicarea la nivel național, stabilește un model de bună practică europeană și intenționează reducerea la minimum a riscurilor de la locurile de muncă. Prin controale, informare, îndrumare și prevenire vom avea rezultate care, așa cum spune și sloganul de anul acesta al Zilei Mondiale de luptă împotriva cancerului (marcată pe 4 februarie), ne ajută: Să învingem cancerul cât mai curând!”, a declarat Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat, citat în comunicat. Astfel, inspectorii de muncă vor verifica activitățile și motivele pentru care angajatorii utilizează agenți cancerigeni, cantitățile din substanțele fabricate sau utilizate care conțin agenți cancerigeni, numărul lucrătorilor expuși, măsurile de prevenire luate, tipul echipamentului de protecție utilizat, natura și gradul expunerii, cazurile de înlocuire a agenților cancerigeni, lista nominală actualizată a lucrătorilor implicați în activitățile pentru care rezultatele evaluării de risc evidențiază un risc pentru sănătatea sau securitatea lor, cu precizarea expunerii la care ei au fost supuși, examenele medicale efectuate. Parlamentul European a solicitat statelor membre înlocuirea substanțelor care provoacă şi cele mai frecvente boli profesionale, cerând inspecțiilor muncii să intensifice inițiativele de prevenire și de educare care vizează creșterea gradului de sensibilizare a cetățenilor cu privire la normele și la procedurile de sănătate și securitate.
