Ministrul Agricultuii, Petre Daea, a declarat că România va încerca să convingă Comisia Europeană că legea „51% produse româneşti în hypermarket” nu contravine legislaţiei comunitare. Între timp însă, parlamementarii lucrează la modificarea legii. România are la dispoziţie timp de două luni să convingă Bruxelles-ul că legea privind comercializarea produselor alimentare (Legea 150/2016) nu încalcă libera circulaţie a mărfurilor şi serviciilor, aşa cum şi-a exprimat îngrijorarea într-o scrisoare de punere în întârziere ce a declanşat practic procedura de infringement, a declarat Petre Daea, ministrul Agriculturii. Acesta susţine că România îşi va susţine punctul de vedere, dar că, în acelaşi timp, parlamentarii lucrează la modificarea legislaţiei. „Acum suntem în perioada preliminară. Intrăm în dialog cu Comisia Europeană. Respectăm procedurile şi avem două luni să răspundem la informaţii. În Parlamentul României cele două comisii (de Agricultură n.red) din Senat şi Camera Deputaţilor care au primit observaţiile UE deja procesează la modificarea actului (a Legii 150/2016) cu ceea ce se impune”, a declarat Petre Daea.
Acesta a insistat însă că România va susţine poziţia fermierilor români. „Eu am votat această lege (Daea a fost unul dintre parlamentarii care a votat legea , în calitate de membru al Comisiei pentru Agricultură) pentru că şi acum înţeleg un interes legitim al fermierilor pentru a-şi găsi un spaţiu unde să îşi comercializeze produsele. Susţin această lege pâna în pragul interesului fermierilor români. Când vom intra în dialog cu Comisia Europeană vom afla mai multe. Poate mai apar observaţii, sau poate că dispar observaţii. Vom aduce argumente pentru a susţine poziţia fermierilor români”, a mai declarat ministrul.
Acesta a explicat şi motivul pentru care legea nu are încă norme de aplicare, deşi a fost publicată în Monitorul Oficial în vara anului trecut, iar de la începutul lunii februarie prevederea care obligă marii comercianți să achiziționeze cel puțin 51 % din produsele alimentare și agricole de la producătorii locali este teoretic în vigoare. ” Norme nu are pentru că am ştiut de aceste observaţii (ale Comisiei – n.red) şi nu pot porni dacă există observaţii. Se pune şi problema lanţului scurt. Este vorba despre mai multe interpretări ale experţilor din România şi ai celor din UE. Lanţul scurt nu este numai într-un singur fel.Presupune şi zona şi distanţa şi distanţele de export, de comerţ, distanţa de la producător la comerciant şi distanţele ce se realizează pe circuitul comercial”, a explicat Daea. De menţionat, CE a declanşat procedura de infringement în cazul României, urmare a introducerii în Legea comerţului alimentar a obligativităţii comercianţilor de a achiziționa cel puțin 51 % din produsele alimentare și agricole de la producătorii locali. Într-o situaţie similară este şi Ungaria, care are probleme tot cu o lege privind comerţul.
