Ana Maxim

Crucea Eroilor de pe Vârful Caraiman a primit, zilele trecute, avizul din partea ministrului Culturii în vederea restaurării şi conservării, lucrăriI care vizează şi amenajarea unui spaţiu expozițional în incinta monumentului istoric. Decizia a fost luată în contextul în care, în luna iulie a acestui an, va fi marcat Centenarul bătăliilor de la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz, dar și în pregătirea aniversării centenarului Unirii de la 1 Decembrie 1918. Proiectul ar urma să pună în valoare unul dintre cele mai cunoscute și mai vizitate obiective din masivul Bucegi. Acum opt luni, Guvernul a aprobat înscrierea monumentului în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, pentru darea acestuia în administrarea Ministerului Apărării Naţionale. Crucea de pe Caraiman – clasată în grupa A a monumentelor istorice, având valoare naţională şi universală – a fost construită între anii 1926-1928, la altitudinea de peste 2000 de metri.

Ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu, a semnat, pe 23 februarie, avizul favorabil pentru restaurarea, conservarea și amenajarea unui spaţiu expoziţional pentru Crucea Comemorativă a Eroilor Români din Primul Război Mondial – Crucea de pe Vârful Caraiman, solicitat de Direcția Domenii și Infrastructură din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Culturii, sunt prevăzute lucrări de restaurare și refacere a finisajelor teraselor, a finisajelor exterioare și interioare, a confecțiilor metalice, a tâmplăriilor la partea de soclu, precum și amenajarea unui spațiu expozițional în interiorul soclului. De asemenea, vor fi revizuite instalațiile și se va înlocui sistemul de iluminat al crucii, iar un sistem performant va asigura protecția împotriva descărcărilor electrice din atmosferă. În luna iulie a anului trecut, Guvernul a aprobat înscrierea ”Crucii comemorative a eroilor români din Primul Război Mondial” de pe Masivul Caraiman în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, pentru darea acestuia în administrarea Ministerului Apărării Naţionale.
Pentru monumentul de pe Platoul Bucegi, de mai mult timp se impun ample lucrări pentru reparații, însă autoritățile locale din Bușteni nu au avut posibilitatea să le finanțeze. În ultimii ani, s-au căutat mai multe soluții pentru finanțarea investițiilor, inclusiv prin atragerea unor fonduri norvegiene, dar fără succes. Proiectul de salvare a Crucii de pe Caraiman a început să prindă contur după trecerea monumentului în administrarea Ministerului Apărării Naţionale. “În vara acestui an, 2017, marcăm Centenarul bătăliilor de la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz, care, pentru Armata Română, au constituit un punct de cotitură, şi o îmbărbătare pentru naţiunea română, în Primului Război Mondial. Nu facem suficient pentru a păstra vie amintirea eroilor care au luptat în Primul Război Mondial, făcând posibilă Marea Unire. Printre monumentele, puţine, care le cinstesc jertfa, este Crucea de pe Vârful Caraiman. Decizia semnării acestui aviz favorabil se adaugă altora de acest gen, care vor fi luate în viitorul apropriat, în pregătirea aniversării centenarului Unirii de la 1 Decembrie 1918”, a declarat ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu.

Monument de Cartea Recordurilor

Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial este monument istoric clasat în grupa A (de valoare naţională şi universală), potrivit Listei Monumentelor Istorice alcătuite de Ministerul Culturii. Edificiul este situat la altitudinea de 2.291 metri, are o înălţime de 39,5 metri şi include un soclu din ciment de 8 metri. În anul 2013, după o serie de verificări efectuate de către experţi ai Guinness Book, Crucea Eroilor a intrat în Cartea Recordurilor, fiind considerată cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan. Crucea este executată din profile de oţel, fiind montată pe un soclu din beton armat placat cu piatră, înalt de 8 metri. În interiorul acestuia se află o încăpere care a adăpostit iniţial generatorul de energie electrică pentru alimentarea celor 120 de becuri de 500 W de pe conturul Crucii. Monumentul a fost realizat prin grija Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria ai României, în perioada 1926– 1928, „întru slava şi memoria eroilor prahoveni căzuţi în Primul Război Mondial, 1916-1918, pentru apărarea patriei”, după cum stă scris pe placheta comemorativă fixată pe partea nordică a soclului. Realizatorii structurii metalice au fost Direcţia de Poduri din cadrul Direcţiei Generale CFR şi secţiile L1 şi L5 Sinaia, proiectanţii – inginerii români Teofil Revici şi Alfred Pilder, iar dirigintele de şantier – Nicu Stănescu. Proiectul ansamblului a fost realizat de arhitecţii Constantin Procopiu şi Georges Cristinel, iar monumentul a fost inaugurat şi sfinţit pe 14 septembrie 1928, de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci. Construcţia monumentului a început în anul 1926 şi s-a finalizat în august 1928.