Gripa a debutat mai devreme în acest sezon decât anul trecut, până în 17 ianuarie fiind confirmate 306 cazuri şi nouă decese, majoritatea îmbolnăvirilor fiind provocate de viurusul AH3N2, care se dovedeşte a fi mai virulent decât cel pandemic, din vaccin (AH1N1), a declarat pentru News.ro directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibie, dr. Adriana Pistol.
Altfel spus, numărul cazurilor de gripă confirmate în laborator în acest sezon a crescut de aproape 30 de ori faţă de sezonul precedent. Apoi, pe lângă debutul timpuriu al bolii, tulpina este mai virulentă.
„Avem un număr de cazuri semnificativ mai mare în acest sezon, dar şi o tulpină mai virulentă. Ar putea fi forme mai severe de boală. Este bine că, din momentul confirmării gripei, bolnavii să rămână acasă. O dată pentru că se vor vindeca mai repede şi a doua oară pentru că nu vor transmite boala colegilor de serviciu şi altor persoane cu care vin în contact. Ideal ar fi ca oamenii să se vaccineze toamna pentru a fi protejaţi tot sezonul”, a adăugat dr. Adriana Pistol.
Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) atenţionează, încă de la începutul anului, că gripă este o boală gravă care afectează anual între 5 şi 15 la sută din populaţie, iar cea mai sigură măsură de prevenire a îmbolnăvirii este vaccinarea.
Gripa sezonieră este cauzată de virusurile gripale umane care infectează căile respiratorii – nas, gât, bronhii şi uneori plămâni. Persoanele bolnave de gripă au unele sau toate dintre următoarele simptome: febră, durere de gât, secreţii nazale, tuse seacă, oboseala, durere de cap, dureri musculare.
Spre deosebire de gripă, o viroză respiratorie poate fi depistată după debutul mai lent al bolii – începe cu usturimi în gât, nas înfundat şi dureri de cap – şi după evoluţia mai uşoară. Aceste forme de viroze respiratorii, cunoscute şi ca „răceli”, sunt cauzate de alte virusuri respiratorii – adenovirus, virus sincitial respirator, virusuri paragripale.
Complicaţiile gripei pot include: pneumonie, infecţii ale urechii, infecţii ale sinusurilor, deshidratare şi agravarea afecţiunilor medicale cronice existente, cum ar fi insuficientă cardiacă congestivă, astm sau diabet. La persoanele în vârstă, gripa poate provoca sau agrava anumite afecţiuni cardiace, care ar putea duce la atacuri de cord şi accidente vasculare cerebrale.
Din grupele de risc fac parte femeile însărcinate, persoanele în vârstă şi cele cu afecţiuni medicale cronice, cum ar fi astmul bronşic şi alte boli respiratorii, diabetul zaharat şi alte boli endocrine, bolile de inimă, de rinichi, de ficat, cele metabolice şi neurologice, precum şi obezitatea, potrivit documentului citat.
Gripa se răspândeşte de la o persoană la alta prin contactul direct, prin picăturile de la o persoană infectată împrăştiate prin tuse sau strănut, prin contactul indirect, atunci când picături sau secreţiile din nas sau gât se depun pe suprafeţe, cum ar fi mâinile. De acolo, virusul poate fi transferat către alte persoane care apoi îşi ating faţa. O altă cale de răspândire a bolii este sistemul imunitar slăbit, din cauza bolii sau ca urmare a unor tratamente.
