N.Dumitrescu
Localitate considerată ca având cei mai mulţi intelectuali la mia de locuitori, dar şi cele mai multe zile însorite din an, Câmpina – al doilea municipiu al judeţului Prahova – marchează, la sfârşitul acestei săptămâni, peste 500 de ani de existenţă. Practic, pe 8 ianuarie este ziua oraşului, Câmpina împlinind 514 ani de la prima atestare documentară.
În acest context, păstrând tradiţia, autorităţile locale au anunţat organizarea unor manifestări, pe data de 9 ianuarie, la Casa municipală de Cultură “Geo Bogza”, la care locuitorii au acces gratuit. Acţiunile vor începe la ora 11,00, cu o prelegere despre Câmpina susţinută de prof. Marcel Vlădescu, apoi va urma prezentarea Anuarului Societăţii de Ştiinţe Istorice din Câmpina, prezentat de prof. dr. Gh. Râncu. Totodată, în cadrul acestor acţiuni au mai fost incluse un moment muzical susţinut de Ruxandra Brezeanu, acordarea de diplome aniversare persoanelor care au titlul de “Cetăţean de onoare al municipiului Câmpina”, lansarea unor volume în cadrul proiectului “Câmpina – patrimoniu cultural” şi organizarea unei expoziţii de pictură cu lucrări ale Danielei Rândaşu. Cât priveşte istoria celui de-al doilea municipiu al Prahovei, cea mai veche atestare documentară a localităţii datează din anul 1503, iar în 1593, Câmpina apare consemnată ca punct de vamă pe drumul spre Transilvania, punct strategic prin care se controla traficul comercial al Văii Prahovei. În anul 1663, dintr-o simplă aşezare, satul Câmpina ajunge la rangul de târg, iar în anul 1864, târgul Câmpina este declarat oraş. Cu toate că este cel de-al doilea municipiu al judeţului, Câmpina se mândreşte, însă, cu o serie de elemente ca având caracter de unicat. Concret, în anul 1890 se înfiinţează aici prima schelă petrolieră din ţară, iar statisticile arată că este oraşul cu cele mai multe zile însorite din România, anual fiind înregistrate între 160 şi 180 de zile senine. În acest context, Câmpina fiind considerată o poartă de intrare pe Valea Prahovei, în ultimii ani, autorităţile locale au considerat că oraşul poate deveni atractiv şi prin dezvoltarea turismului, motiv pentru care a fost realizat, anul trecut, cu fonduri europene, Centrul de informare turistică, aflat în centrul oraşului, vizavi de Piaţa Centrală. De altfel, pentru cei care vor să vadă Câmpina cu ochi de turist, sunt cel puţin câteva obiective de vizitat, mai ales că, în ultimii ani, şi infrastructura de petrecere a timpului liber a început să fie din ce în ce mai diversificată, remarcându-se Parcul Trandafirilor, zona Fântâna cu Cireși sau Lacul Curiacul. În ultimul caz, de pildă, în zona centrală a lacului a fost amplasată o fântână arteziană plutitoare, iluminată feeric, prin acest proiect municipalitatea câmpineană dorind realizarea unui spaţiu de recreere, promenadă şi întâlnire pentru persoanele pasionate de mișcarea în aer liber.
Revenind la atracţiile turistice, pe listă sunt trecute următoarele obiective: Biserica romano-catolică „Sfântul Anton de Padova”, construită în perioada 1904 – 1906; Biserica „de la Han”, numită și „Biserica de la Brazi”, construită în 1833 de Sfântul Calinic de la Cernica, fiind cea mai veche clădire din municipiul Câmpina; Capela „Hernea” – construită în stil baroc în memoria pionierului petrolului câmpinean, Dumitru Hernia; Castelul Iulia Hasdeu, construit de Bogdan Petriceicu Hasdeu în memoria fiicei sale, Iulia Hasdeu, care, alături de cavoul Iuliei Hasdeu din Cimitirul Bellu din București, reprezintă una dintre construcţiile unicat realizate aproape exclusiv pe baza informaţiilor și a planurilor transmise de către Iulia din „lumea de dincolo” în cadrul ședinţelor de spiritism organizate de tatăl său, castelul fiind inclus pe lista monumentelor istorice din municipiul Câmpina, dar de interes naţional; Muzeul Nicolae Grigorescu, amenajat în fosta locuinţă a pictorului Nicolae Grigorescu, inclus, de asemenea, pe lista monumentelor istorice din România, fiind obiectiv de interes naţional; Complexul bisericesc din Parohia Slobozia – a cărui construcţie a primit Premiul Naţional pentru Arhitectură, fiind vorba despre o construcţie complexă – biserică, birou parohial, spaţiu social pentru o grădiniţă de copii, bibliotecă.
