Alții nu au simțit nimic,
chiar dacă s-au aflat în localități expuse unei intensități seismice mari

Violeta Stoica
Nicoleta Dumitrescu

Cutremurele de peste cinci grade pe Richter au început să le dea dureri de cap prahovenilor care locuiesc în imobile încadrate în clasele I și II de risc seismic. Mii de ploieșteni trăiesc la fiecare mișcare telurică mai puternică– așa cum a fost și aceea din noaptea de marți spre miercuri– un adevărat coșmar, pentru că locuiesc în blocuri care au fost încadrate în gradul I de risc. Și în Câmpina, Urlați, Mizil, Vălenii de Munte și Boldești-Scăeni există blocuri expertizate care au fost introduse pe lista imobilelor care riscă să sufere avarii în caz de seism, cu atât mai mult cu cât toate localitățile urbane din județul Prahova sunt expuse unei intensități seismice cuprinse între VII și IX grade pe scara MSK.
Pe de altă parte, atât prahovenii care s-au trezit zgâlțâiți în plină noapte de cutremur, cât și aceia care au dormit duși, fără să simtă nici măcar un moment seismul, se întreabă, pe bună dreptate, care este cauza apariției acestor diferențe de sesizare a unei mișcări a scoarței terestre.

De ce au simțit prahovenii în mod diferit seismul de 5,3 grade Richter, petrecut la ora 1:21 de minute din noaptea de marți spre miercuri? Directorul Consproiect Ploieşti, ing. Mihail Dabija, ne-a declarat, ieri, că, de pildă, depinde foarte mult, printre altele, şi natura solului pe care se află o construcţie. “Depinde foarte mult zona, structura solului. Aşa cum trebuie luat în calcul şi materialul din care este construită o casă, pentru că, din acest punct de vedere, există diferenţe în ceea ce priveşte modul cum vibrează o construcţie la momentul producerii unui seism. Mai exact, contează dacă un imobil este construit din lemn, din cărămidă sau din beton armat, precum și modul cum sunt distribuite materialele de construcţie. Pe vremuri, casele erau construite din materiale mai uşoare şi proprietarii acestora, firesc, simt altfel un cutremur în comparaţie cu cei care locuiesc în mediul urban, la bloc. Dacă este să ne referim la blocuri, diferă şi etajul la care locuieşte o persoană. La parter cutremurul se simte în mod diferit faţă de cei care locuiesc la etaj”, ne-a menţionat Mihail Dabija. Nu în ultimul rând, acesta ne-a mai precizat că un alt motiv pentru care un seism este simţit în mod diferit este şi acela că “unele persoane sunt mai sensibile, altele – nu”, mărturisind, în acest context, faptul că s-a trezit chiar înainte de producerea seismului din noaptea de marţi spre miercuri. Totodată, directorul Consproiect ne-a mai precizat că poate unele persoane nu şi-ar mai pune întrebarea de ce nu au simţit la fel seismul şi dacă ar exista posibilitatea ca să se ştie exact, pe localităţi, intensitatea cutremurului care s-a produs.
Într-adevăr, potrivit Planului de analiză și acoperire a riscurilor al județului Prahova, toate localitățile prahovene sunt expuse la o intensitate seismică cuprinsă între VII și IX grade pe scara MSK. Potrivit documentului menționat, municipiile Ploiești și Câmpina sunt expuse la intensitatea seismică VIII, la fel și orașele Băicoi, Boldești-Scăeni, Breaza, Comarnic, Plopeni și Slănic. Intensități mai reduse ale cutremurelor ar fi – conform aceleiași surse – în Sinaia, Bușteni, Azuga, iar cele mai ridicate ar fi în orașele Urlați și Mizil.
Mii de prahoveni au avut inima cât un purice în noaptea de marți spre miercuri, pentru că seismul de 5,3 grade Richter a zguduit și zecile de clădiri care au fost expertizate și încadrate într-una dintre cele trei clase de risc. Problema este că expertizele sunt atât de vechi, încât există posibilitatea clară ca unele dintre imobilele al căror grad de risc seismic a fost de II sau III în anii ’90, de exemplu, în prezent, gradul de risc să fi crescut semnificativ.

Zeci de seisme mai mari de patru grade pe Richter, în ultimii trei ani

Potrivit datelor de pe site-ul oficial al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, în ultimii trei ani au avut loc în zona seismică Vrancea zeci de cutremure cu magnitudinea mai mare de patru grade pe scara Richter. Cel mai prolific an din punctul de vedere al zonei seismice Vrancea a fost 2015, conform informațiilor oficiale, perioadă în care au fost înregistrate 20 de mișcări telurice încadrate la această magnitudine. Pe de altă parte, în toți acești trei ani, din ianuarie 2014 și până la seismul din noaptea de marți spre miercuri, inclusiv, au avut loc patru cutremure cu o magnitudine mai mare de cinci grade pe Richter, cel mai intens fiind acela din seara zilei de 22 noiembrie 2014, care a avut 5,7 grade.

Cutremurul din seara de 4 martie 1977 a produs 39 de decese în Prahova

Conform informațiilor din Planul de analiză și acoperire a riscurilor al județului Prahova, ediția a VII-a, în urma cutremurului din martie 1977 s-au înregistrat 39 de morți, 335 de răniți, 4846 de sinistrați. Au fost, de asemenea, înregistrate pagube materiale importante, fiind distruse 26 de clădiri de instituții, alte 228 de imobile în care își desfășurau activitatea diverse instituții fiind avariate.
Cele mai mari probleme au fost însă la persoane particulare, 416 locuințe fiind distruse în Prahova, iar alte 5648 – avariate.
Distrugerile cele mai mari au fost înregistrate în Ploiești, Câmpina, Plopeni, Boldești-Scăeni, Mizil și Vălenii de Munte.
Potrivit sursei citate, datele statistice arată că periodicitatea cutremurelor mari în zona Vrancea este de circa 100 de ani, cu trei vârfuri de seismicitate, în general, așa cum s-a petrecut secolul trecut în anii 1940, 1977 și 1986.

De ce se petrec seismele noaptea?

O întrebare care a apărut pe facebook, chiar după cutremurul de 5,3 grade din noaptea de marți spre miercuri a fost: “De ce se petrec seismele noaptea?”. După ce au trecut cu bine de zgâlțâială, ploieștenii au dat-o pe glume, răspunsurile fiind care mai de care mai drăguțe: “N-ar mai fi așa de palpitant”, “Eu am o explicație: Dumnezeu nu vede noaptea și vrea să ne ia aleatoriu!”, „Ca să nu îl vadă lumea când vine”, „Alea de zi cică nu sunt apreciate la adevărata lor valoare. Plus că plăcile tectonice se… freacă între ele mai bine seara!”.