Directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI), Eduard Hellvig, a declarat, ieri, la ceremonia dedicată Zilei Luptătorului Antitero, că are personal speranţa că dosarul Revoluţiei din 1989 va clarifica „pentru istorie şi pentru justiţie ceea ce s-a întâmplat”.
„Fiindcă această ceremonie este despre memoria eroilor noştri şi pentru că ne aflăm într-un loc încărcat de un simbolism tragic, se cuvine să reflectăm asupra sacrificiilor deosebite ale luptătorilor noştri antiterorişti în decursul celor aproape patru decenii de la înfiinţarea acestei structuri, sacrificii pe care nu le vom uita niciodată. Personal, am speranţa că dosarul Revoluţiei din 1989 va clarifica pentru istorie şi pentru justiţie ceea ce s-a întâmplat în acest loc, acum 27 de ani. Până la urmă, democraţia românească, astăzi una consolidată, are nevoie de o istorie clară. Iar cea mai grea provocare vine din confruntarea pe care o trăim fiecare dintre noi: aceea dintre lumea în care trăim şi lumea în care dorim să trăim. Statele din jurul nostru se confruntă cu probleme importante – vecinii noştri şi întreg continentul trebuie să facă faţă presiunilor lumii moderne, dar şi tendinţelor nedemocratice de întoarcere în trecut: presiuni pe suveranitatea statelor, în zona corupţiei, în zona siguranţei şi ordinii publice, dar şi în zone de tip nou, precum situaţia refugiaţilor sau atacurile cibernetice”, a declarat, ieri, directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI), Eduard Hellvig. Acesta a participat, ieri, la ceremonia dedicată Zilei Luptătorului Antitero. La începutul lunii noiembrie, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a anunţat că va cere declasificarea tuturor documentelor care pot aduce clarificări în dosarul Revoluţiei, precizările fiind făcute după ce procurorii militari au anunţat că au extins cercetările pentru infracţiuni contra umanităţii, anchetatorii precizând că vor fi investigate inclusiv fapte comise după 22 decembrie, perioadă în legătură cu care, anterior, s-a constatat că nu sunt indicii privind infracţiuni.