Societatea Culturală „Ploiești-Mileniul III” organizează sâmbătă, 10 decembrie, la orele 12,00, la Librăria Cărturești din AFI Pallace Ploiești, lansarea albumului „Orașul dispărut. Ploiești”, de Dan Gulea.
Albumul „Orașul dispărut. Ploiești” (Editura Ploiești-Mileniul III, 2016) reprezintă o lucrare amplă, ce conține peste 300 de fotografii din orașul de altădată, cu focalizare pe anii 1960-1970. Pornind de la un set de fotografii ale Fotocineclubului de la Casa de Cultură a Sindicatelor, ce ar fi fost aruncate pentru a face loc unor activități mai lucrative, autorul și-a continuat investigațiile și a completat cercetarea cu colecția Ioan Groșescu (director al CCS la începutul anilor 1970), precum și cu colecția Carol Nicolae Debie (aflată la sediul Societății Culturale Ploiești-Mileniul III, dar și la Direcția Județeană a Arhivelor Prahova). Cu ajutorul lui Dorin Stănescu, istoric și vicepreședinte al Societății, investigațiile pentru conturarea unei epoci au ajuns la colecția Alin Tomozei (nepotul cunoscutului inginer și director al Uzinelor „1 Mai” , asasinat bestial de Securitate la jumătatea anilor 1960), care asigură o notă specială acestui album. Pentru a completa o temă și o epocă s-a făcut apel și la alte arhive, edite sau nu, ce au furnizat diferite informații și imagini: Bogdan Ciupercă,
A.Hoffmann, D.I. Topciu.
Anii 1960-1970 sunt speciali în istoria orașului nostru pentru că ei surprind două stiluri sau epoci: cea veche, care s-a dezvoltat organic de la începuturile modernității valahe, și cea nouă, a Epocii de Aur, care a resistematizat nu doar tramele urbane, ci și viața multora dintre concitadinii noștri. Omul nou are nevoie de noi edificii, care rescriu tradiția, istoria și chiar identitatea. Discrepanțele au fost surprinse de obiectivul enciclopedistului Carol Nicolae Debie (colecție ce a furnizat albumului peste 150 de imagini), dar și de fotografii profesioniști sau amatori grupați la Fotocineclubul de la Casa Sindicatelor. Dintre aceștia se distinge Ioan (Jean) Popescu, fotoreporter al Flamurei Prahovei (ziarul ce este un predecesor al actualei publicaţii Prahova), dar și regretații Dorin Manolescu sau ing. Ion Dravăț, ce au surprins multe dintre realitățile epocii. Acestora li se adaugă alte nume, despre care albumul furnizează o serie de informații interesante. A treia sursă majoră a albumului este colecția Alin Tomozei, ce reunește imagini de familie, cărți poștale sau imagini de epocă, multe dintre ele fiind pentru prima dată publicate.
O panoramare a legăturilor Ploieștiului cu diferiți conducători ai țării din epoca modernă este primul capitol al volumului, fiind ilustrate momentele în care orașul a fost vizitat la cel mai înalt nivel, de la Cuza la Take Ionescu sau Carol al II-lea, cu tributul necesar epocii comuniste (Gheorghiu-Dej, Nicolae și Elena Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer).
Deși nu lipsesc incursiunile în secolul al XIX-lea (27 de fotografii) sau în perioada interbelică (37 de imagini – dintre care un lot special de reclame ale epocii), albumul focalizează pe anii transformărilor, anii 1960-1970. Aceștia sunt prezentați din mai multe puncte de vedere ce alcătuiesc capitole deosebite: „Evenimentele vieții cotidiene” (cum și unde se petrecea: la teatru, la hipodrom sau pur și simplu cu… ursarii!), „Imaginarul simbolic” (monumentele și spațiile memoriei colective, înlocuiri și reamenajări) și, mai ales, „Redesenarea centrului” (vechea Piață a Unirii, în fiecare dintre laturile sale cardinale, cu Lipscanii sau cu Brașoveni, Franceză și Unirii, respectiv Calea Câmpinii, până în zona de Nord a Bisericii „Sf. Vasile“). „Orașul rural”, „Orașul muzicii” și „Orașul subteran” sunt trei capitole care încheie această apariție editorială unică în peisajul cercetărilor și publicațiilor despre Ploiești, apărută sub egida Societății Culturale Ploiești-Mileniul III și a colecționarului
ing.Alin Tomozei, ce a stipendiat cu generozitate tipărirea albumului în condiții grafice deosebite.
