Instanţa supremă a respins excepţiile formulate de Tăriceanu şi a decis începerea judecării dosarului în care este acuzat de mărturie mincinoasă

Ieri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererile şi excepţiile formulate de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi a decis că judecarea dosarului în care este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului poate începe la instanţa supremă, decizia nefiind definitivă, potrivit News.ro. Judecătorii au stabilit că sunt nefondate cererile şi excepţiile formulate de Călin Popescu Tăriceanu şi au constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Braşov, care au trimis instanţei rechizitoriul în 6 iulie.
Decizia poate fi contestată de Călin Popescu Tăriceanu şi de procurorii DNA Braşov, în termen de trei zile de la comunicare.
În acelaşi dosar, instanţa a admis excepţia formulată de Marius Dorin Marian, trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă, şi a dispus declinarea competenţei către judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Braşov. Judecătorii instanţei supreme au stabilit ca la această instanţă să fie trimise dosarul procurorilor DNA Braşov, respectiv patru volume de urmărire penală, cererile şi excepţiile formulate de Marius Dorin Marian şi răspunsul anchetatorilor referitor la cererile şi excepţiile formulate de inculpat. În cazul lui Marius Dorin Marian, decizia este fără cale de apel.
Pe 6 iulie, procurorii DNA Braşov l-au trimis în judecată pe preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, pentru infracţiunile de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, în legătură cu declaraţiile date ca martor în dosarul retrocedării unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a fermei Băneasa, în care sunt judecaţi prinţul Paul, Remus Truica, Tal Silberstein şi Dan Andronic.
Alături de preşedintele Senatului a fost trimis în judecată şi Dorin Marian, fost şef al Administraţiei Prezidenţiale a României în anul 2000, acesta fiind acuzat de mărturie mincinoasă.
Potrivit DNA, în 15 aprilie 2016, în cadrul anchetei privind retrocedarea unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Călin Popescu Tăriceanu, în declaraţia luată sub jurământ, „a făcut afirmaţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin aceasta îngreunarea tragerii la răspundere penală a mai multor inculpaţi din dosar”.
Astfel, preşedintele Senatului este acuzat că a menţionat în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului) şi nici despre implicarea israelienilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare.