Potrivit specialiştilor, antibioticele reprezintă medicamentele cu cel mai mare impact pe termen lung asupra sistemului imunitar, a celui digestiv şi la nivelul întregului organism, iar administrate în mod recurent sporesc rezistenţa corpului la infecţii şi scad în timp eficienţa altor tratamente.
La cel mai mic semn de răceală sau atunci când ne doare măseaua, dăm fuga la sertarul cu antibiotice ori la cabinetul medicului în speranţa să primim o reţetă care să cuprindă cele mai puternice medicamente pentru a ne lua durerea în cel mai scurt timp.
Însă, mulţi dintre noi nu ne oprim aici şi asociem orice mică durere de cap cu o imensă migrenă care nu-şi găseşte leacul decât într-un pumn de pastile. Astfel de gesturi nu rămân însă fără consecinţe, ţin să ne avertizeze specialiştii. Lupta cu bacteriile devine din ce în ce mai anevoioasă deoarece antibioticele creează un mediu propice dezvoltării de noi tulpini care nu mai pot fi îndepărtate cu medicaţia existenţă, scrie CSID.
În general, tratamentul cu antibiotice este administrat cu scopul distrugerii bacteriilor nocive ce atacă corpul însă, din cauza modului în care acţionează, acestea afectează întreg spectrul de bacterii prezente în organism, inclusiv cele benefice de la nivelul florei intestinale.
Deşi antibioticele sunt privite ca fiind o soluţie rapidă în cazul problemelor medicale persistente, administrate în mod recurent sporesc rezistenţa corpului la infecţii şi scad în timp eficienţa altor tratamente.
Iată câteva dintre problemele cu care ne putem confrunta atunci când facem abuz de antibiotice:
• Afecţiuni ale stomacului – cel mai des întâlnite efecte negative ale antibioticelor (aproape 10%) sunt dezechilibrele digestive, stările de greaţă şi ameţeală. Acestea sunt provocate de inflamaţii ale intestinului, ce apar ca urmare a dezechilibrului la nivelul bacteriilor saprofite aflate în stomac. Organismul îşi pierde astfel abilitatea de a reţine apa şi nutrienţii în corp, iar pacientul este supus unei stări cronice de deshidratare.
• Candidoza – “în special în cazul femeilor, tratamentul cu antibiotice poate acţiona asupra florei vaginale, provocând creşterea şi dezvoltarea micozei Candida, prezentă în mod natural, în stare latentă în organism. Antibioticele pot favoriza şi agrava candidozele, astfel că 10 % din persoanele afectate se confruntă cu apariţia şi răspândirea acestei afecţiuni atât la nivel vaginal, cât şi în cavitatea bucală sau pe piele”, explică specialistul imunolog
dr. Tania Bejan.
• Afecţiuni respiratorii – în urma folosirii constante a antibioticelor, adulţii se pot confrunta cu probleme respiratorii, deoarece pereţii plămânilor sunt afectaţi. Mai mult decât atât, în rândul copiilor s-a demonstrat că administrarea antibioticelor la o vârstă fragedă creşte riscul apariţiei astmului sau a altor afecţiuni precum alergiile sau sinuzitele cronice.
• Scăderea imunităţii – “În cea mai mare parte, flora intestinală este responsabilă şi de menţinerea unui sistem imunitar sănătos şi eficient. Dezechilibrele pe care administrarea de antibiotice le produce se extind şi în cadrul sistemului de apărare, deoarece flora intestinală nu mai poate sintetiza imunoglobulinele, cu rol esenţial în combaterea agenţilor patogeni. În acelaşi timp, acest lucru măreşte şi riscul dezvoltării de noi tulpini de viruşi care se opun viitoarelor tratamente”, explică dr. Tania Bejan.
• Afecţiuni ale rinichilor – utilizarea antibioticelor creşte riscul instalării insuficienţei renale şi a pietrelor la rinichi, astfel că substanţele nocive se depun în număr tot mai mare la nivelul tractului urinar, crescând expunerea în faţa pericolului unei noi infecţii.
• Alergii – persoanele care aleg să urmeze tratamente cu antibiotice pot dezvolta reacţii alergice cauzate de coloranţii chimici şi aditivii conţinuţi de acestea.
Administrarea constantă a antibioticelor afectează funcţionarea normală a organismului, produc disfuncţii fiziologice şi scad capacitatea de apărare la nivel celular.
O modalitate eficientă de a combate aceste efecte nefavorabile o reprezintă întărirea sistemului imunitar din interior, iar pentru asta se recomandă un plan de atac în 4 paşi simpli:
1. Faceţi mai multă mişcare – exerciţiile fizice stimulează secreţia de endorfine, hormoni care înlătură stresul (un alt factor care slăbeşte imunitatea) şi care te binedispun.
2. Dormiţi suficient – un somn de 7 sau 8 ore este recomandat pentru a favoriza producţia de melatonină, hormon care inhibă stresul şi ajută la regenerarea celulelor.
3. Respectaţi un regim alimentar echilibrat – este dovedit ştiinţific faptul că obezitatea trage imunitatea în jos, crescând riscul de inflamaţii în corp. Prin urmare, respectaţi orele de masă, evitaţi alimentele cu multe grăsimi, cele procesate şi care conţin mulţi aditivi, precum şi sucurile cu arome artificiale. Alegeţi, în schimb, fructe, legume şi seminţe – bogate în vitamine şi minerale.
4. Beţi mai mult ceai, în special ceai de muşeţel, care are proprietăţi antiseptice şi bactericide, şi consumaţi mai mult usturoi în stare crudă, acest antibiotic natural care contracarează dezvoltarea bacteriilor şi ajută la susţinerea sistemului imunitar.
