Ne obişnuim să pierdem!
România se obişnuieşte, încet dar sigur, să piardă, când vine vorba despre fotbal!
Nicio selecţionată de juniori nu mai “rupe gura târgului”, nici măcar echipa feminină nu a reuşit să se califice la EURO (lucru care ar fi echivalat cu o minune, pentru cine ştie ce înseamnă fotbalul feminin românesc), iar ce am văzut la juniorii Under 17 – unde activează şi singurii ploieşteni aflaţi într-un lot naţional de fotbal, Iulian Ilie şi Antonio Manolache – este îngrijorător!
Desigur, este altă discuţie cum e posibil ca un judeţ întreg, cu “pretenţii” ca ale noastre, să dea numai doi jucători la loturile naţionale, în acest moment (vorbim, totuşi, despre echipe pe toate “palierele de vârstă”, câteva sute bune de fotbalişti aflaţi pe listele convocaţilor)…
Răspunsurile şi explicaţiile eşecurilor, valabile pentru toţi juniorii noştri sunt aceleaşi: nu e posibil să faci fotbalişti valoroşi din tineri care nu au unde se antrena şi unde juca, fără vreun cantonament centralizat făcut în carieră, până acum, fără echipament de antrenament, îmbrăcaţi şi încălţaţi de părinţi, nu de cluburi, dintr-o arie de selecţie foarte restrânsă şi, uneori, subiectivă, pentru că sunt multe “interese naţionale” pe aceste convocări!
Fără o lege care să ajute copiii să facă sport, fără învăţământ adecvat sportivilor talentaţi, nu “piloşilor”, fără sprijin real, făcând parte din “construcţii” gen CSM Ploieşti, în care sportivii nu înseamnă nimic, sau “defuncta insolventă” Petrolul SA, şi nu numai, nu ai cum să faci nimic!
Deja, cei care “câştigă din fotbal” obişnuiesc copiii cu ideea că nu este o problemă că…pierdem!
