Ana Maxim
Ieri a fost marcată Ziua Europeană de luptă împotriva traficului de persoane, în acest context fiind inițiată o nouă campanie națională de informare despre fenomenul care afectează, anual, și sute de români. În aceste zile au loc întâlniri ale reprezentanților Centrului Regional Ploiești (CRP) al Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) cu cei ai unor instituții și organizații care activează în domeniu, dar și cu prahoveni, în scopul informării în legătură cu acest flagel.
Conform reprezentanților Centrului Regional Ploiești al ANITP, în România, dintre copiii și tinerii care ajung pe mâna traficanților, predomină cei proveniţi din familii care se confruntă cu lipsuri materiale, cu violenţa domestică sau ai căror părinţi fie sunt plecaţi la muncă în străinătate fie sunt dezinteresaţi în supravegherea lor. Potrivit specialiștilor, există o serie de semne că un tânăr este vulnerabil: sărăcia şi şomajul din familie; violenţa şi abuzul în familie; dezinteresul părinţilor în ceea ce face zi de zi copilul lor; lipsa de informare sau convingerea că „mie nu mi se poate întâmpla”; frecventarea unor medii necorespunzătoare. Totodată, nivelul scăzut de şcolarizare îl poate face pe un tânăr vulnerabil în fața fenomenului de trafic de persoane, cei mai mulți dintre minorii care ajung pe mâna traficanţilor având studii gimnaziale finalizate în momentul recrutării sau/şi studii liceale începute.
Pentru că îşi doresc să scape de probleme și de sărăcie, tinerii devin receptivi la diverse oferte tentante din partea unor cunoscuţi, prieteni sau persoane necunoscute care au intenţii de exploatare. Pentru fetele din medii sociale dezavantajate, promisiunea unui loc de muncă foarte bun în străinătate din partea unui tânăr care le spune şi faptul că le iubește pare a fi un noroc nesperat, așa că adesea le acordă toată încrederea. Mai mult, fetele se și îndrăgostesc, adesea, de tinerii respectivi. În realitate, ei le recrutează pentru exploatare sexuală şi nu au sentimente adevărate față de fete (modul de operare se numește „loverboy”).
Traficanții îi ademenesc pe cei creduli promițându-le locuri de muncă atractive, o viaţă mai bună, mai mulți bani, eventual și cu eforturi puţine. Pentru a impresiona și mai mult, aceștia afişează o anumită prosperitate materială, au maşini scumpe, sunt bine îmbrăcaţi, la început fac diverse cadouri, au un comportament frumos cu potenţialele victime, cu scopul de a le câştiga încrederea şi apoi să le exploateze. Există, însă, și traficanţi care folosesc metode mai moderne de ademenire, prin utilizarea spaţiului virtual în vederea racolării tinerelor sau şantajarea acestora cu diverse materiale compromiţătoare în vederea obţinerii de profituri materiale, după cum ne-au mai transmis reprezentanții Centrului Regional Ploiești (CRP) al Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP).
La nivel național, orientarea demersurilor de prevenire către copii a fost una dintre măsurile considerate eficiente pentru reducerea numărului victimelor provenite din rândul acestora, prin materiale de conştientizare atractive despre traficul de persoane şi adaptate la nivelul de înţelegere al minorului, informarea părinţilor asupra riscurilor la care se pot expune copiii lor, informarea profesorilor, a consilierilor educativi din şcoli, programe eficiente de prevenire a abandonului şcolar potrivit reprezentanților Centrului Regional Ploiești (CRP) al Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP). Printre măsurile luate pentru prevenirea traficului de persoane se mai regăsesc programe sociale având ca scop reducerea sărăciei, oferirea de adăposturi pentru copii şi tineri şi alte forme de protecţie socială.
