Acești sfinţi au trăit în Roma, în zilele împăratului Dioclețian. Sfântul Calistrat fiind prins de Persendin Stratilatul şi mărturisind că Hristos este Dumnezeu adevărat, a fost bătut. După aceea, l-au pus peste nişte hârburi ascuţite şi l-au tras peste ele; apoi l-au băgat într-un sac şi l-au aruncat în mare. Dar, rupându-se sacul, a ieşit sănătos. Văzând minunea, cei patruzeci şi cinci de slujitori au crezut în Hristos; pe aceia bătându-i, Persendin i-a băgat cu Calistrat în temniţă. Acolo, el i-a învăţat despre judecată, despre înviere şi despre suflet. După aceea, ieşind din temniţă cu dânşii dimpreună şi făcând rugăciune, au dărâmat toţi idolii; văzând aceasta, ceilalţi o sută optzeci şi patru de slujitori au crezut şi ei, tăindu-li-se capetele tuturor.
