N. Dumitrescu
Dacă seceta, după cum deja s-a anunţat, va diminua fermierilor prahoveni producţiile de porumb şi floarea-soarelui,în schimb, cei care au cultivat rapiţă se pare că au tras, deja, lozul cel mare! Confirmarea vine după ce s-a finalizat recoltarea acestei culturi, producţiile la hectar fiind foarte bune, inclusiv la nivelul judeţului Prahova. Iar asta se vede, cel mai bine, făcând o comparaţie cu ceea ce s-a strâns de pe teren anii trecuţi, în judeţ. Dacă, de exemplu, în 2007, producţia medie la hectarul cultivat cu rapiţă a fost de 888 kg, în 2008 a fost de 1.662 kg; în 2009 – 1.362 kg; 2010 -2.002 kg; 2011 – 1.942 kg; 2012: 1.623 kg; 2013- 2.656 kg; 2014-2.866 kg, iar în 2015-2.456 kg, anul acesta producţia este una considerată record – 3.200 kg de rapiţă. Pe de altă parte, după cum ne-a declarat Marian Marcu, directorul Direcţiei Agricole Prahova, şi fermierii prahoveni s-au reorientat, în sensul că, de la an la an, rapiţa s-a cultivat pe suprafeţe mult mai întinse, fiind considerată cea mai profitabilă cultură. Astfel, dacă în anul 2007, această cultură se regăsea pe 4.697 de hectare, în 2015 suprafaţa s-a dublat (8.271 de hectare), terenurile cu rapiţă găsindu-se, în general, în zona de câmpie, cum sunt localităţile Fulga, Baba –Ana sau Ciorani.
De fapt, în România, suprafaţa cultivată cu rapiţă a avut fluctuaţii destul de mari, înregistrând un boom în 2010 când, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, la nivel naţional, fermierii au cultivat 537.300 de hectare. Toamna trecută, la nivel de ţară, fermierii au însămânţat aproximativ 412.000 de hectare cu rapiță – cea mai mare suprafaţă calculată din anul 2011 până acum. Rapiţa se cultivă pentru seminţe din care se obţine ulei folosit în alimentaţie şi în industrie pentru fabricarea de biocombustibil (biodiesel). Totodată, planta verde este considerată şi un nutreţ valoros, în perioada de înflorire având şi importanţă meliferă. Revenind însă la producţie, concret, conform specialiştilor, cele 959.000 de tone obţinute (o medie de 2.530 kg la hectar) au plasat România în primele şase state membre UE (4,2% din totalul realizat de fermierii europeni). Cel mai mare producător de rapiţă din Uniunea Europeană este considerată Franţa care, împreună cu Germania, al doilea mare producător, a obţinut aproximativ jumătate (47,1%) din producţia totală comunitară. Pe listă mai sunt Polonia (13,8% din total producţie UE), Marea Britanie (10,6%) şi Cehia (5,7%). Mai mult, conform unor estimări, producţia de rapiţă din acest an va plasa România, după 20 de ani, în topul celor mai mari 10 producători la nivel mondial!
Un alt motiv pentru care rapiţa este considerată profitabilă este şi preţul care, în ultimii ani, a fost unul stabil, variind între 1,4 şi 1,8 lei/kg.
