Ana Maxim
La Spitalul de Psihiatrie de la Voila sunt înregistrate, în fiecare an, aproximativ 8.500 de externări, o mare parte dintre pacienţi fiind diagnosticaţi cu depresie. Decesul persoanelor dragi, problemele din familie şi pierderea locurilor de muncă la vârste de peste 50 de ani sunt printre cele mai întâlnite cauze ale „bolii secolului XXI”, după cum o numesc unii specialişti. În spital ajung şi persoanele care abuzează de alcool – care sunt, din păcate, din ce în ce mai tinere – precum şi pacienţi cu afecţiuni grave precum demenţă şi schizofrenie. Unitatea medicală reprezintă, totodată, salvarea a zeci de persoane cu afecţiuni psihice, care nu mai au pe nimeni şi nu se pot întreţine singure. La Voila, acestea primesc îngrijiri medicale de specialitate, dar sunt căutate şi soluţii pe termen lung, cum ar fi internarea în centrele sociale pentru adulţi.
Anual, la Spitalul de Psihiatrie Voila, din municipiul Câmpina, sunt înregistrate aproximativ 8.500 de externări. Fiind vorba despre singurul spital din județ cu acest profil, cei mai mulți pacienți sunt prahoveni (mai exact 88% din numărul total al bolnavilor externați anual, conform statisticilor). Aproximativ 30% dintre ei provin din Câmpina și din zonele limitrofe acesteia, iar 16% din Ploiești. În spital sunt îngrijite, însă, și persoane din județe precum Ialomița, Constanța, dar și din București. Instituția sanitară are 510 paturi, iar la mijlocul săptămânii trecute, la Voila erau internați 413 pacienți, dintre care 36 de copii. “Numărul de pacienţi este foarte mare. Nevoia de servicii medicale de psihiatrie rămâne constantă, cel puţin în ultimii trei -patru ani, când s-au înregistrat aproximativ 8.500 de externări pe an”, ne-a precizat managerul acestui spital, dr. Irina Minescu. Printre pacienţi se regăsesc mii de persoane ajunse într-un punct în care nu se mai pot bucura de viață și care au nevoie de îngrijire medicală de specialitate pentru a-și reveni. La Spitalul din Voila pacienţii pot găsi alinare și, cu ajutorul medicilor psihiatri, își pot descoperi noi resurse interioare pentru a depăși problemele și a reînvăța să zâmbească. Este vorba despre acei pacienți diagnosticați cu depresie, ce reprezintă 41% din totalul celor externați în fiecare an. Pentru unii, problemele încep odată cu pierderea unor persoane dragi, alții sunt copleșiți de conflictele apărute în familie. În unele cazuri, depresia apare după pierderea unui loc de muncă. În general, este vorba despre oameni de peste 50 de ani, pentru care reintegrarea profesională este dificilă, având în vedere vârsta înaintată. Există, însă, și cazuri în care aceste probleme de sănătate mintală nu au o cauză externă, ci sunt consecințe ale unor dereglări de la nivelul sistemului nervos central.
La Secția 1 – unde sunt internate numai femei, câteva paciente aflate în grija medicului Renata Beatrice Iosifescu au fost de acord să ne vorbească despre problemele lor și despre eforturile lor de a le depăși și a-și regăsi optimismul. “Din cauza unei depresii mă aflu aici. Prima dată am venit acum trei ani. Acum mă simt bine, urmez tratament, îmi petrec timpul plimbându-mă, citind. Problemele au început după ce am rămas fără serviciu și nu am mai putut să mă angajez”, ne-a spus o femeie din Prahova, în vârstă de 55 de ani. „Prima dată am fost internată aici în 1999, cu depresie. După aceea am revenit în spital. Acum mă simt foarte bine datorită doamnei doctor Renata Beatrice Iosifescu, dar și cu ajutorul celor trei copii ai mei și cu ajutorul nepoților. Mă afectaseră foarte mult neînțelegerile cu fostul soț, dar și episoadele nefericite din copilărie. Am reușit să mă simt mai bine. Cât stau în spital urmez tratament, citesc, mă plimb, vorbesc cu colegele, chiar le fac să râdă”, ni s-a destăinuit o altă pacientă. „Am ajuns în depresie din cauza neînțelegerilor din familie. Opt ani am fost despărțită de soț, după aceea am putut relua relația. M-a afectat foarte mult și decesul mamei, pe vremea când aveam doar 25 de ani, iar ea avea 45 de ani. Am lucrat mulți ani la poștă, de unde m-am și pensionat. Nu am vrut să opresc lucrul în perioadele cele mai grele, am muncit, deși urmam și tratament. Munca mă ajuta, acolo eram detașată de problemele mele. Mă simt bine, acum. Aici citim, ne plimbăm și chiar legăm prietenii”, ne-a povestit o altă pacientă.
Alcoolici de la 16 ani !
La Spitalul de Psihiatrie din Voila primesc îngrijiri, anual, și peste 1.000 de persoane alcoolice. Îngrijorător este faptul că vârstele pacienților din această categorie au scăzut, ajungând până la 16 ani. Cei mai mulţi dintre cei care abuzează de alcool vin în spital în regim de urgență, cu intoxicație acută sau în sevraj. Unii sunt aduși la spital de membri ai familiei, pentru că, după ce beau mai mult, încep să se certe sau să fie violenți cu rudele, alții sunt aduși de poliție. „Din păcate, sunt și foarte mulți tineri care abuzează de alcool. Am avut și pacienți de 16 ani și de 17 ani! Unii consumă și substanțe etnobotanice sau inhalează vaporii de prenadez. Adolescenții recurg la astfel de obiceiuri influențați de anturaj, de care sunt atrași pe fondul unor neînțelegeri care apar în familie, pentru că provin din familii dezorganizate și nu sunt supravegheați. Pot să apară, însă, probleme și în familii în care părinții nu sunt despărțiți. Dacă adolescenții simt că părinții nu îi înțeleg, se refugiază în gașca de prieteni și, pentru a fi acceptați, fac și ei ce fac ceilalți tineri”, ne-a mai precizat managerul Spitalului Voila. „Dacă persoana care abuzează de alcool nu are un suport din partea familiei, care să-l încurajeze și să-l sprijine după externare, riscul de a se reinterna pentru aceeași problemă este mare. Dependența de alcool se tratează medicamentos, prin psihoterapie și cu suport familial adecvat. Dacă nu sunt îndeplinite cele trei condiții, riscul de recădere este foarte mare” ne-a mai precizat interlocutoarea noastră. Cu intoxicații alcoolice ajung, uneori, și persoanele în vârstă. Unele rămân singure, după ce și-au pierdut partenerii de viață, intră în depresie și încep să bea pentru a-și mai alina durerea, în cazul altora, viciul apare și pe fondul unor tulburări de personalitate. Printre pacienții Spitalului de Psihiatrie Voila se află și persoane diagnosticate cu afecțiuni precum schizofrenie, demenţă, tulburare afectivă bipolară, tulburare acută de stres, iar copiii sunt internați aici pentru afecțiuni precum tulburare hiperkinetică (ADHD), tulburările de conduită, pentru a fi supuși unor evaluări în scopul diagnosticării autismului etc.
Din ce în ce mai multe cazuri sociale
În unitatea sanitară de la Voila ajung și prahoveni cu diverse afecțuni psihice, rămași singuri, fără venituri și fără vreo posibilitate de a-și asigura un trai decent. Persoanele respective fie sunt găsite izolate, în casă, de vecini, fie când au căzut sau rătăcesc pe străzi și sunt aduse la urgență. Unii nu mai au nicio rudă, alții au copiii plecați în străinătate, iar, la un moment dat, dezvoltă o afecțiune, cum ar fi depresie sau demenţă, dacă au o vârstă înaintată. Din păcate, numărul cazurilor sociale este în creștere la Spitalul de Psihiatrie din Voila, în ultimii ani. De exemplu, în anul 2013 au fost înregistrate 52 de astfel de situații, în anul 2014- 58, iar în anul 2015 – 66 de cazuri. După acordarea îngrjirilor medicale de către personalul de specialitate pentru pacientul respectiv, asistentul social din cadrul spitalului realizează ancheta socială, ia legătura cu primăria din localitatea de domiciliu a acestuia, dar și cu Direcția Generală de Protecție a Copilului și Asistență Socială, astfel încât să se găsească o soluție pe termen lung. Dacă nu este găsită nicio rudă care să poată să-l îngrijească, soluția este internarea într-un centru social care este, potrivit persoanei respective, în funcție de patologia acesteia. Spitalul de Psihiatrie de la Voila are, în prezent, 23 de medici de specialitate, cărora li se vor adăuga alţi cinci medici, în următorii doi ani, precum și 129 de asistenți medicali, iar în structura unității sanitare sunt secții pentru adulți și copii, o cameră de gardă, un ambulatoriu de specialitate, un cabinet de asistență socială, un laborator de analize medicale, un cabinet de fizioterapie.
