Aproape jumatate din populatia adulta a Romaniei sufera de hipertensiune arteriala

Potrivit președintelui Societății Române de Hipertensiune, Maria Dorobanțu, prevalența a crescut la 45% față de acum cinci ani, când era de 40%.
Procentul persoanelor cu hipertensiune rămâne astfel la un nivel apropiat de cel relevat de precedentele studii SEPHAR, așteptându-se ca, în următorii patru ani, să urmeze un trend descendent, astfel încât, în 2020, să ajungă la 44%.
„Raportat la populația României, înseamnă că în 2016 un estimat de circa 7,4 milioane de persoane suferă de hipertensiune — principalul factor de risc pentru bolile cardiovasculare, cele responsabile de cele mai multe decese atât global, cât și în țara noastră”, arată studiul.
Cu toate acestea, doar 80,9% dintre adulții hipertensivi știu că suferă de această boală, în timp ce restul de 19,1% au fost diagnosticați cu ocazia studiului SEPHAR III. Aceasta înseamnă că 1 din 5 români nu știe că are hipertensiune arterială, fiind expus unor riscuri importante în ceea ce privește starea de sănătate, generate de lipsa unei îngrijiri adecvate, care să asigure controlul eficient al afecțiuni.
„Totuși, în ultimii 11 ani, rata de cunoaștere a hipertensiunii arteriale a cunoscut o îmbunătățire majoră, crescând succesiv, față de rezultatele obținute de celelalte două studii SEPHAR. În anul 2005, doar 44,3% dintre persoanele hipertensive aveau cunoscută hipertensiunea arterială, iar procentul acestora este așteptat să crească în următorii ani la 96,2%, ținând cont de impactul pozitiv al campaniilor derulate în ultimii ani de către Societatea Română de Hipertensiune și nu numai”, a spus președintele SRH, într-o conferință de presă.
Aceeași tendință de creștere poate fi regăsită și la nivelul persoanelor care urmează un tratament pentru hipertensiunea arterială, arată rezultatele SEPHAR III.
Astfel, dacă în 2012 — 59,2% dintre persoanele hipertensive urmau un tratament, în 2016, procentul acestora a crescut la 75,2% și se preconizează că va ajunge la 91,2% în anul 2020.
De asemenea, și numărul persoanelor hipertensive aflate sub control terapeutic este în continuă creștere. În anul 2005, procentul acestora era de 19,9%, în timp ce, în 2016, a ajuns la 30,8%, așteptându-se ca, în anul 2020, rata de control terapeutic să fie de 36,6%.
În ciuda perspectivelor pozitive în ceea ce privește diagnosticarea hipertensiunii arteriale, rezultatele studiului SEPHAR III arată că factorii de risc cardiovascular rămân o problemă critică. Dintre aceștia, diabetul zaharat și dislipidemiile generează cele mai multe îngrijorări, dat fiind că prevalența celor două afecțiuni este de două ori mai ridicată decât în 2006, fapt care crește riscul de apariție a complicațiilor.
Astfel, studiul SEPHAR III a identificat o prevalență de 12,2% a diabetului zaharat, în timp ce procentul persoanelor cu dislipidemie se situează la 73,2%, la nivel global, și la 77,8% în rândul hipertensivilor.
„România rămâne în topul țărilor cu risc cardiovascular ridicat, iar rezultatele SEPHAR III confirmă, încă o dată, că hipertensiunea arterială, alături de ceilalți factori de risc cardiovascular, reprezintă probleme majore la nivelul sănătății populaționale. Ne bucură, totuși, să vedem că numărul persoanelor care au hipertensiune arterială și care au fost diagnosticate, precum și al celor aflate sub tratament și sub control terapeutic crește de la an la an. Eforturile noastre se concentrează pe conceperea și implementarea unor programe de prevenție, diagnosticare precoce și control pe termen lung”, a mai declarat prof. dr. Maria Dorobanțu, coordonatorul studiului SEPHAR.
Ea a arătat că, pe lângă diabetul zaharat și dislipidemia, alți factori de risc cardiovascular evaluați în cadrul studiului sunt obezitatea și supraponderabilitatea, care ating cote din ce în ce mai alarmante. 34,7% dintre persoanele adulte suferă de obezitate, iar 31,8% sunt supraponderale, însă unul din cinci adulți obezi, respectiv unul din trei adulți supraponderali nu sunt conștienți de problemele lor ponderale, arată studiul.
Studiul SEPHAR III a fost efectuat pe un eșantion de 1.942 persoane, în perioada 16 octombrie 2015 — 25 aprilie 2016. Subiecții incluși în studiu au fost măsurați în greutate, înălțime, apoi acestora li s-au efectuat analize medicale specifice, inclusiv pentru factorii de risc. La finalul studiului, fiecare subiect a primit un raport complet al stării sale de sănătate, care a fost înmânat medicului de familie.