Femeile gravide care sunt sub tratament antipsihotic pot continua să îşi administreze majoritatea pastilelor
neuroleptice fără a îşi face griji cu privire la riscul dezvoltării malformaţiilor congenitale, cel puţin aceasta este concluzia unui nou studiu american publicat luna aceasta în jurnalul de specialitate “JAMA Psychiatry” şi preluat de Medlive.ro.
“Nu am văzut să se fi înregistrat o creştere semnificativă a acestor riscuri în cazul utilizării majorităţii pastilelor
antipsihotice,” a declarat autoarea principală a studiului, Krista Huybrechts, cercetătoare în cadrul Şcolii de Medicină Harvard din Boston.
Excepţie fac femeile care sunt sub tratamentul antipsihotic cu risperidona, acestea fiind cu aproximativ 26% mai predispuse să dea naştere unui copil cu malformaţii congenitale prin comparaţie cu femeile care nu urmează un tratament antipsihotic. Cu toate astea, nu există niciun motiv pentru care risperidona ar creşte riscul dezvoltării malformaţiilor genetice la făt, în timp ce alte pastile nu, a adăugat autoarea principală a studiului, care este de părere că aceste constatări legate de utilizarea risperidonei ar trebui cercetate mai amănunţit. “Am efectuat o varietate de analize în încercarea noastră de a înţelege de ce există această diferenţă, însă în prezent nu putem oferi o explicaţie ştiinţifică în acest sens,” a declarat aceasta.
Din cauza faptului că există îngrijorări în ceea ce priveşte efectele secundare ale medicamentelor experimentale asupra femeilor gravide şi a fetuşilor, cercetătorii au exclus din studiile clinice efectuate anterior femeile gravide. Această excludere a dus la o lipsă de date şi informaţii deosebit de importante cu privire la siguranţa utilizării unor medicamente pe durata sarcinii, mai adaugă cercetătorii.
Pentru studiul de faţă cercetătorii au folosit datele colectate pe o durată de 10 ani de la 1,36 milioane de femei gravide înscrise în programul american de asigurare medicală oferit de guvern pentru familiile sărace.
Cercetătorii au încercat să compară cazuri similare ale femeilor gravide dintre care excepţie făcând faptul că unele urmau tratamente psihotice, iar altele nu.
Datele au arătat că în cazurile în care mamele nu au urmat un tratament antipsihotic pe perioada sarcinii, aproximativ 33 de copii dintr-o mie au fost diagnosticaţi cu defecte congenitale. Prin comparaţie cu 38 de copii dintr-o mie, în cazurile în care mamele şi-au administrat unele dintre cele mai comune medicamente antipsihotice, şi 45 de copii dintr-o mie, în cazurile în care mamele au urmat tratamente antipsihotice cu medicamente aflate în faza experimentală.
După ajustarea cifrelor care măsoară factorii ce ar putea creşte riscul dezvoltării malformaţiilor congenitale, cercetătorii au descoperit faptul că nu există riscuri care să fie declanşate de medicamentele antipsihotice de pe piaţă, cu excepţia risperidonei.
Dr. Katherine Wisner, coautoarea prezentului studiu, a declarat că acesta reprezintă un punct de pornire în cercetările pe această temă. “Pentru femeile care iau alte medicamente decât risperidona, concluzia studiului este una solidă, aşa încât nu există niciun risc pe care cercetătorii să îl fi identificat pentru dezvoltarea malformaţiilor fătului în baza utilizării acestor tratamente de către mame pe durata sarcinii,” a conchis aceasta.