* Mergeţi la analize dacă vă e poftă de murături sau de alimente grase! Dacă pofta de alimente dulci, sărate sau bogate în grăsimi exprimă o stare de stres cronică şi o alimentaţie dezechilibrată, dorinţa de a consuma carne sau oleaginoase poate semnaliza lipsa unor nutrienţi. Este bine să ţineţi cont de poftele care vă macină pentru că satisfacerea lor poate însemna şi o viaţă mai sănătoasă. Pofta de ciocolată e frecventă mai ales în rândul femeilor şi teoriile care o explică sugerează atât deficienţa de magneziu, cât şi schimbările bruşte de dispoziţie. Dacă nu vreţi, totuşi, să vă compromiteţi silueta, cea mai indicată este ciocolata neagră pentru că are mai puţine grăsimi şi face bine inimii. „Dulciurile sunt alimente care creează dependenţă şi dacă mâncăm astfel de alimente, pofta reapare. Însă, dacă mâncăm fructe, legume sau paste integrale, nu mai apare acea poftă irezistibilă de dulce”, este de părere expertul în nutriţie Gheorghe Mencinicopschi. Pofta de dulce poate fi asociată şi cu diabetul de tip II, anunţă DoctorulZilei.ro.
* Câinii au capacitatea de a distinge cuvintele și intonațiile datorită acelorași regiuni ale creierului ca și oamenii, se arată într-un studiu despre felul în care cel mai bun prieten al omului îi interpretează limbajul. Creierul canin este atent în același timp la ceea ce spun oamenii și la felul în care o spun, explică cercetători de la Universitatea Eotvos Lorand din Budapesta, al căror studiu a apărut recent în revista americană Science. Câinii, ca și oamenii, utilizează emisfera stângă a creierului pentru a interpreta cuvintele și regiuni ale emisferei drepte pentru a analiza intonația, relatează AFP, menționând studiul. Centrul plăcerii din creierul lor este activat numai atunci când cuvintele amabile și de laudă se asociază cu intonația corectă, au stabilit cercetătorii. Potrivit lor, aceste observații sugerează că mecanismele neuronale care permit prelucrarea cuvintelor au evoluat mult mai devreme decât se estimase și că ele nu sunt specifice creierului uman.
Cercetarea oamenilor de știință de la Budapesta mai arată că, dacă un mediu social este bogat în cuvinte, cum este cazul familiilor cu câini, reprezentări ale sensului cuvintelor se pot dezvolta și în creierul animalelor, incapabile să vorbească.
„Creierul uman analizează separat cuvintele auzite și felul în care sunt rostite, integrând cele două tipuri de informații pentru a ajunge la un sens”, explică Attila Andics de la Departamentul de etologie al universității menționate. „Concluziile noastre sugerează că într-un mod similar funcționează și creierul câinilor”, această descoperire putând contribui la îmbunătățirea comunicării și cooperării între câini și oameni, adaugă el.
