Vechi ii cu ajur şi brâuri înflorate – cusute, cu dragoste, la Breaza, pentru lada de zestre a prezentului
Luiza Rădulescu Pintilie
Au rămas tot mai puţini, şi în Prahova, meşterii populari care au priceperea să dea viaţă lutului, care ştiu să facă lemnul să cânte, tăind în miezul lui fluiere cu glas, şi la fel cei care dau smicelei de răchită rotunjimea coşului ori eleganţa unor piese de mobilier, care ştiu să ţeasă pânză în război, ori să împodobească ii cu fine ajururi şi brâuri înflorate. I-a îmbătrânit timpul, i-a împovărat statul cu tot felul de taxe şi impozite, până i-a făcut să renunţe de bună voie la meşteşugul din care au trăit din tată în fiu, i-au lăsat singuri copiii şi nepoţii care nu vor să le ducă mai departe truda, înapoia căreia nu văd nici frumuseţea, nici valoarea, nici pasiunea, ci doar chinul.
A fost, de aceea, mai mult decât o bucurie să aflăm că, la Breaza, o tânără s-a întors, din Bucureştiul în care au purtat-o drumurile vieţii, nu numai acasă, ci şi la ceea ce învăţase, la vremea copilăriei, de la bunica sa. Pe Anda Mănescu a fascinat-o, de mică, firul ce aşeza pe pânză, cu fiecare împunsătură de ac, o floare, un ajur, sau o creastă de munte. A păstrat costumele populare vechi primite moştenire, pe care le recondiţionează, încredinţată că e greu, dacă nu imposibil, să realizeze altele la fel, dar şi că valoarea şi strălucirea lor vin tocmai din „istoria” pe care au adus-o cu ele în prezent. Redă o a doua tinereţe iilor autentice, „rupând” o parte din propria tinereţe şi adăugând candoarea celor trei ani ai fiului sau, Victor, de la numele căruia a luat încrederea în victorie, oricât de greu i-a fost şi îi este să se impună în lupta cu kitschul, să reziste în hăţişul legislativ şi al „dărilor” la stat şi să ajungă la sufletul cumpărătorului când buzunarul lui e cel mai adesea sărac.Iar faptul că, în ziua documentării noastre, micul magazin „Artizanat”, plin cu comori tradiţionale, era plin de turişti şi localnici, e semn că şi reuşeşte.
Preia, cu migală, din „bătrâneţea” iilor vechi, originalitatea şi autenticitatea lor, transpunându-le, până la ultimul detaliu, alături de echipa strânsă în jurul talentatei Cristina Roşca în piese noi, cusute pentru lada de zestre a prezentului şi deopotrivă pentru cei care au înţeles diferenţa dintre a purta un asemenea obiect vestimentar şi unul „made in China”. Şi sunt deja mirese care aleg, în locul dantelei şi al voalului, pânza albă înflorată, mirosind parcă a busuioc, a lavandă sau a flori de câmp, şi în locul perlelor – filigranul salbelor cusute cu mii de mărgele sidefii.
Anda Mănescu (foto alăturat) are răbdare şi îi aşteaptă şi pe aceia care încă se lasă cuceriţi de „copii”, fie din necunoaştere, fie amăgiţi de preţul lor scăzut.
Iar pentru că ştie ce trăire aparte, ce energie, ce bucurie resimţi atunci când porţi o ie făcută chiar de mâna ta, pentru cei care vor să-şi coasă pe pânză flori cu opt petale ce atrag norocul, creste muntoase aidoma suişurilor şi coborâşurilor din viaţă – „crestele de Breaza” fiind motivul popular cel mai drag sufletului său -, spice de grâu ori stele coborâte din seninul cerului, a pregătit pânză, fire, o arhivă de modele autentice, a deschis larg uşa atelierului şi îi aşteaptă să vină să ia „lecţii”. Ne bucurăm, la rându-ne, să vă oferim un simbolic argument pentru reîntoarcerea la frumuseţea fără de egal a iei, pentru redescoperirea valorilor din lada de zestre a bunicii în cadrul ediţiei din această seară a emisiunii „Şueta”, prezentată de PRAHOVA TV cu începere de la ora 20.00 şi în reluare luni, 11 iulie, cu începere de la ora 11.15.
