Ne-am amăgit cu prezenţa României la EURO, sperând ca tot ceea ce se “vede cu ochiul liber”, gunoiul de sub preş, de care fotbalul românesc este plin, să fie … ascuns de adrenalina acestei competiţii. Nu avem însă de unde să arătăm alt fotbal decât cel pe care-l etalăm, atâta timp cât fotbalul românesc este “subjugat” intereselor şi politicului, atâta timp cât Naţionala pare să nu mai fie o “familie”, atât timp cât nu construim o echipă cu altă filosofie fotbalistică, în ton cu ce se vede acum în fotbalul “cu adevărat european”.
România, probabil că, s-a… autodepăşit, de fapt, prin ajungerea la acest EURO, pentru că, un fotbal bolnav, insolvent, degradat, aşa cum este cel din întrecerea internă, “combinat” cu jucători de la echipe de mâna a… treia din Europa, eventual rezerve, nu se poate “lupta” nici măcar cu valul de albanezi deveniţi fotbalişti în ţări vestice, după ce părinţii acestora au imigrat acolo!
Cine cunoaşte cu adevărat ce se petrece în fotbalul românesc nu are de ce să se mire! Motiv de (mare) mirare ar fi dacă ne vom califica la Mondialul din Rusia, de peste doi ani!
