Acest cuvios a trăit în zilele bătrânului Iustin şi a fost născut în Antiohia Siriei, din tatăl Ioan, care era din Edesa, şi din maica Marta Zămislirea lui din pântece s-a făcut prin rugăciune. Şi, făcându-se de şase ani, el a defăimat toate cele de jos, s-a suit la munte şi îndată s-a obişnuit şi s-a deprins cu petrecerea cea grea şi cu răbdarea. Şi avea adesea dumnezeieşti vedenii şi îngereşti arătări. Acestea şi nespusa mulţime a minunilor le arată mai pe larg istoria lui; atâta numai este vrednic să însemnăm, că lăsând lumea din tânără vârstă, s-a dăruit pe sine mânăstirii, la care a fost pogorât din munte, în care locuise şase ani mai înainte; iar de acolo suindu-se pe stâlp, a stat acolo optsprezece ani. Apoi, mergând la Muntele minunat, a petrecut zece ani, la un loc înalt de pietre seci. Suindu-se pe stâlpul cel mic a petrecut patruzeci şi cinci de ani, de i s-a făcut toată vremea vieţii lui ani optzeci şi cinci. Dintru aceştia, şaptezeci şi nouă i-a săvârşit cu lupta şi răbdarea cea mai presus de firea omenească şi, adormind, a fost mutat spre mărirea şi aşezarea îngerilor.
