Legea dării în plată a fost adoptată, ieri, de Camera Deputaţilor cu o majoritate de 207 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” şi o abţinere. Deputaţii au stabilit astfel că legea nu se va aplica programului „Prima Casă” şi au majorat plafonul creditelor care intră sub incidenţa acestui act normativ de la 150.000 la 250.000 de euro.
De asemenea, deputaţii au stabilit că legea se va aplica şi celor care sunt în proces de executare silită. Legea, aflată deja în faza reexaminării, va fi trimisă preşedintelui Klaus Iohannis spre promulgare. Dacă Iohannis o promulgă, legea va deveni operaţională după 15 zile. Singura cale de atac a legii ar mai fi contestarea ei la Curtea Constituţională. Deputatul PNL Daniel Zamfir a declarat, în plenul Camerei Deputaţilor, că legea dării în plată nu a fost gândită ca o lege împotriva sistemului bancar, afirmând că proiectul îşi propune „să aducă un echilibru între clienţi şi bancă”. Daniel Zamfir a susţinut că aceia care sunt în nevoie, nu sunt doar oameni din categorii defavorizate, ci şi cetăţeni activi care au chiar mai multe locuri de muncă, dar din cauza clauzelor abuzive nu îşi mai pot plăti ratele la bancă. Iniţiatorul legi dării în plată a mai spus că, prin reexaminarea legii, Parlamentul a dispus modificarea actului normativ în acord cu observaţiile preşedintelui, a stabilit un plafon de 250.000 de euro, a scos de sub incidenţa legii programul „Prima Casă” şi a stipulat că legea dării în plată se aplică şi celor aflaţi în proces de executare silită. Liderul deputaţilor PNL Eugen Nicolăescu a declarat că legea dării în plată este „o lege cerută de cetăţeni”, afirmând că în forma propusă actul normativ creează „un echilibru între cetăţean, în calitate de împrumutat şi sistemul bancar, în calitate de finanţator, al multor activităţi din societatea românească”.
