V.Stoica
Potrivit unei decizii luate ieri de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), statul român va fi obligat să-i achite suma de 3000 de euro fostului șef al Secției Penale a Tribunalului Prahova, judecătorul Dumitru Rebegea, pentru relele tratamente la care a fost supus acesta în perioada în care a fost încarcerat la Penitenciarul Mărgineni, din județul Dâmbovița.
Conform documentelor publicate ieri pe site-ul oficial al CEDO, statul român va achita suma de 3000 de euro către reclamantul Dumitru Rebegea, din cauza violării articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului referitor la obligațiile statelor semnatare de a asigura “condiții compatibile cu respectul pentru drepturile omului” pentru deținuții din penitenciare.
Condamnat definitiv în anul 2013 pentru infracțiuni de corupție (luare de mită), magistratul prahovean a fost încarcerat pentru executarea sentinței, în primă fază, în Penitenciarul Mărgineni (în perioada 28 mai 2013 – 18 martie 2014) și, ulterior, a fost transferat la Penitenciarul Jilava iar, în ultima parte a pedepsei, la Penitenciarul Ploiești. În prezent, Dumitru Rebegea este eliberat condiționat.
Reclamația făcută de Dumitru Rebegea la CEDO s-a numărat printre cele mai răsunătoare plângeri depuse de prahoveni, de-a lungul timpului, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Două au fost motivele care l-au determinat pe fostul magistrat să se adreseze CEDO: condiţiile din Penitenciarul Mărgineni, în care a executat o parte din pedeapsa la închisoare şi, pe de altă parte, faptul că – prin comunicatele de presă date publicităţii – ar fi fost declarat vinovat înainte de o decizie finală a instanţelor de judecată.
În privinţa condiţiilor din penitenciarul în care a fost încarcerat din data de 28 mai 2013, reclamantul a arătat că a fost plasat într-o celulă de zece metri pătraţi, alături de alţi trei deţinuţi, dintre care unii fumători. Din spusele sale, transmise CEDO, pe de altă parte, celula nu dispunea de un sistem de iluminare naturală adecvat din cauza dimensiunilor şi amplasamentului ferestrei camerei de deţinere.
Calea de sesizare a Curţii
Curtea Europeană a Drepturilor Omului poate fi sesizată doar prin poştă, acest lucru însemnând că originalul formularului de cerere cu semnătura/semnăturile reclamantului/reclamanţilor şi/sau reprezentantului/reprezentanţilor împuternicit/împuterniciţi trebuie trimis printr-o asemenea modalitate, pentru că o cerere transmisă doar prin fax nu este considerată completă. Curtea trebuie să primească originalul semnat al formularului de cerere şi este inutilă prezentarea la Strasbourg în persoană pentru expunerea orală a cazului. Formularul de cerere poate fi descărcat de pe pagina internet a Curţii – www.echr.coe.int/applicants – iar adresa pe care trebuie trimise documentele este Monsieur le Greffier de la Cour européenne des droits de l’homme – Conseil de l’Europe – 67075 STRASBOURG CEDEX, FRANCE.
Trebuie menţionat că examinarea dosarului este gratuită, precum şi că documentele referitoare la procedura în faţa Curţii sunt accesibile publicului. Dacă un aplicant doreşte să i se păstreze anonimatul, acest lucru trebuie menţionat la completarea formularului de cerere şi trebuie explicat de ce nu doreşte să i se divulge identitatea. În cazul în care cererea depusă la CEDO este considerată admisibilă, Curtea va încerca să obţină un acord între reclamant şi Guvernul vizat, în vederea unei soluţionări pe cale amiabilă. Dacă o astfel de soluţionare se dovedeşte imposibilă, Curtea va examina cererea şi va pronunţa o hotărâre.
Dacă solicitarea nu este declarată inadmisibilă, Curtea o examinează şi stabileşte dacă a avut loc vreo încălcare a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi, în caz afirmativ, Curtea ar putea acorda o compensaţie bănească pentru prejudiciul suferit. De reţinut, însă, că, în niciun caz, Curtea nu va anula o decizie a instanţelor naţionale.
