Banca Națională a României (BNR) a transmis Parlamentului un răspuns la cererea președintelui de reexaminare a Legii privind darea în plată, prin care propune o serie de criterii clare pentru departajarea beneficiarilor de drept ai legii, dar și un set de obligații pentru bănci, care să garanteze un proces corect de împărțire a poverii între clienți și bănci, iar executarea silită să fie doar o soluție de ultim resort, susține guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„BNR a susținut, continuă să susțină și va susține recomandări către băncile comerciale pentru a evita demararea de către acestea a procedurilor de executări silite ale consumatorilor de produse financiare, ale căror obligații financiare au devenit prea împovărătoare din cauza unor schimbări neașteptate survenite după încheierea contractului de credit, prin inițierea unor negocieri menite să conducă la identificarea unor soluții echilibrate”, a declarat ieri Isărescu în cadrul unei conferințe pe teme de dezvoltare regională a României. Potrivit acestuia, BNR a pornit în demersul său de la viziunea Directivei 17/2014, care va trebui să fie pusă în practică și în România în cursul lunii martie. Directiva se referă la contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunurile imobile rezidențiale, însă, în opinia guvernatorului BNR, nu a fost luată în considerare deloc în forma actuală a legii privind darea în plată. „Directiva se referă la o umanizare a creditării prin asigurarea unui caracter sustenabil și, inclusiv, prin refacerea încrederii consumatorilor în sistemul financiar prin creșterea gradului de educație financiară a consumatorilor în ceea ce privește practicile responsabile de gestionare a datoriilor. Din acest punct de vedere, privind și la prevederile Directivei 17, dacă se poate în acest text de lege, cel puțin parțial, dacă nu într-un text de lege special, pentru stocul de credite, adică pentru creditele în derulare, acest proces de umanizare, de renegociere, de găsire de soluții pe cale bilaterală, trebuie derulat ca urmare a unei evaluări realizate pe criterii obiective care să justifice începerea acestui proces de renegociere. Finalitatea obținută trebuie să fie împărțirea între clienți și bănci a poverii suplimentare. Această povară suplimentară apărută ca efect al crizei și împărțirea ei se poate introduce în textul legii”, a spus Isărescu. Potrivit acestuia, legea trebuie să cuprindă criterii clare de stabilire a beneficiarilor. În opinia BNR, trebuie avuți în vedere consumatorii care au încheiat un contract de credit garantat cu ipotecă asupra unui bun imobil cu destinație de locuință, a cărui valoare la momentul acordării nu depășea un prag rezonabil; cei care dețin o singură locuință ipotecată în favoarea băncii, care reprezintă domiciliul acestora; cei care au o situație financiară depreciată semnificativ față de momentul încheierii contractului, măsurată printr-un grad de îndatorare împovărător raportat la venituri; cei care au încercat să negocieze cu băncile de bună credință și nu au reușit să ajungă la un rezultat. Totodată, banca centrală are propuneri și pentru viitorii clienți. În primul rând, programul „Prima Casă” să fie exclus de la prevederile acestei legi, iar pentru creditele clasice, clienții să poată opta între un credit cu „dare în plată”, dar cu avans mai mare, sau pentru unul fără „dare în plată” și cu avans mai mic.
