Curtea Constituţională a decis ieri că legea prin care sunt introduse pensii pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene este neconstituţională, admiţând astfel sesizarea înaintată de Guvern. Legea pensiilor pentru aleşii locali va intra din nou în dezbaterea Parlamentului, pentru a pune de acord decizia magistraţilor de la CC cu actul normativ. Guvernul a sesizat, pe 26 decembrie, Curtea Constituţională a României în legătură cu obiecţiuni privind Legea pensiilor speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene. Potrivit Executivului, sesizarea viza încălcarea mai multor articole din Legea fundamentală prin instituirea unor privilegii pentru anumiţi aleşi locali şi ridica problema impactului financiar al aplicării actului normativ care ar duce la un deficit bugetar peste cel agreat cu Parlamentul, de aproape 400 milioane de lei.
De asemenea, în forma adoptată, potrivit Guvernului, existau cel puţin 16.300 de potenţiali beneficiari ai legii. „Efortul bugetar în 2016 se ridică la 469 milioane lei. În urma impozitării acestor sume, deficitul bugetar rezultat este de 395 milioane lei, peste deficitul agreat de Parlament, şi tinde să agraveze stabilitatea cadrului fiscal bugetar. În plus, având în vedere că legea retroactivează, numărul beneficiarilor poate fi mult mai mare, ca şi impactul asupra bugetului de stat”, mai menţiona Guvernul. Potrivit Legii privind statutul aleşilor locali, adoptate de Senat, ca for decizional, în ultima şedinţă de plen a sesiunii parlamentare, primarii, viceprimarii, preşedinţii de Consilii Judeţe şi vicepreşedinţii acestora care îndeplinesc condiţiile vârstei de pensionare vor putea primi, la încetarea mandatului, o „indemnizaţie pentru limită de vârstă” (pensie specială), în acelaşi regim cu senatorii şi deputaţii. Condiţiile de acordare sunt ca aleşii locali să nu fie realeşi pentru un nou mandat şi ca aceştia să nu fi fost condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie precum luarea sau darea de mită şi traficul de influenţă. De subliniat că aceste dispoziţii se aplică doar în cazul în care condamnarea survine ca urmare a săvârşirii infracţiunii în calitatea oficială de ales local. Mai mult, nu sunt incluse infracţiunile de serviciu, precum delapidarea, abuzul în serviciu sau deturnarea de fonduri. Pentru ca un ales local să beneficieze de această pensie specială, era nevoie să aibă cel puţin un mandat complet.
Pensia se calculează în funcţie de un indice de 0,55% din indemnizaţia brută aflată în plată în momentul solicitării acestui drept, înmulţit cu numărul de luni de mandat, însă în limita a trei mandate. Această pensie putea fi cumulată cu orice tip de pensie din sistemul public, venind astfel în completarea altor venituri, însă putea fi cumulată cu o altă pensie specială, cum ar fi cea de parlamentar. Dacă s-ar fi aflat într-o astfel de situaţie, aleşii locali trebuiau să opteze pentru ce pensie specială doresc să aibă în plată. Legea a fost adoptată de Senat pe 21 decembrie. Legea a fost contestată, în cadrul dezbaterilor din Senat, de PNL care a părăsit sala de şedinţe în momentul votului. O altă lege controversată, cea privind pensiile speciale pentru parlamentari, a fost promulgată pe 23 decembrie de preşedintele Klaus Iohannis, după ce acesta ceruse
reexaminarea legii. Legea nu a fost însă atacată la CCR.
