Alex Călinoiu
Consiliul Judeţean Prahova a desfăşurat, recent, recepţia lucrărilor de ecologizare a fostei rampe de gunoi a Ploieşiului, situată pe Centura de Est a municipiului, în apropierea râului Teleajen. Conform datelor oficiale, depozitul neconform a fost deschis în 1950, fără mare preocupare pentru protecţia mediului, iar în cele peste şase decenii scurse de atunci s-au acumulat aici peste două milioane de metri cubi de deşeuri, chiar dacă în ultimii ani groapa de gunoi a fost declarată închisă.
Proiectul, realizat în cadrul master-planului judeţean pentru managementul deşeurilor, a avut o valoare de aproximativ 20,6 milioane de lei cu tot cu TVA şi a inclus o serie de lucrări care au vizat transformarea foştilor „munţi” de gunoaie într-o zonă unde pe viitor ar putea fi amenajate inclusiv spaţii de agrement. Ordinul de începere a fost dat în iunie 2014, iar contractul a presupus relocarea unei cantităţi impresionante de deşeuri, compactarea zonei rămase, umplerea gropilor şi denivalărilor existente, sistematizarea depozitului astfel încât apa de ploaie să nu stagneze, aplicarea unor straturi de nisip, pietriş, argilă şi sol vegetal, însămânţarea cu ierburi perene şi realizarea de rigole perimetrale. În cadrul proiectului au fost realizate 23 de puţuri de evacuare a biogazului, trei puţuri de monitorizare a pânzei freatice, în amonte şi în aval de zona afectată, cinci foraje de monitorizare a levigatului – lichidul care se infiltrează, atrenând substanţele nocive care rezultă din descompunerea gunoaielor – şi un dig cu gavioane, de 750 de metri liniari, care are rolul de a proteja malul râului Teleajen, aflat în vecinătate.
Fosta groapă se află în patrimoniul Primăriei Ploieşti, dar a fost predată Consiliului Judeţean pentru derularea proiectului de ecologizare. Următorii paşi vizează realizarea formalităţilor privind ridicarea topografică şi intabularea terenului, după care suprafaţa poate să revină la administraţia ploieşteană, pe baza unor hotărâri de Consiliu Judeţean şi Consiliu Local, din primele luni ale lui 2016. Până la acel moment, paza obiectivului rămâne în sarcina constructorului şi nu este nici pe departe un obiectiv uşor, în condiţiile în care, de aproape zece ani, zona a fost un soi de rai al căutătorilor de deşeuri, care ajunseseră inclusiv să vină cu excavatoare pentru a dezgropa fierul vechi. Întregul depozit a avut o suprafaţă de 31 de hectare, fiind compus dintr-o zonă veche de depozitare, de 26 de hectare, şi una relativ nouă, de 5 hectare.
