Există o condiţie neurologică specifică pentru leneşi: conexiunile slabe între anumite zone ale creierului, prezente la anumiţi oameni, le îngreunează acestora decizia de a acţiona. Cu toate astea, noile cercetări nu garantează aceste manifestări în cazul tuturor oamenilor, aşa cum ne-am fi aşteptat, dar ajută la o mai bună înţelegere a cazurilor persoanelor care suferă de Alzheimer, precum şi a persoanelor care se află în proces de recuperare după anumite tipuri de accident vascular cerebral, scrie gizmodo.com.
Pentru a înţelege baza neurologică a instalării apatiei, neurologii britanici de la Universitatea Oxford au analizat diferenţele neuronale ale tinerilor care s-au declarat a fi genul de persoane motivate, în comparaţie cu persoanele care sunt apatice. Selecţia participanţilor a fost făcută în baza rezultatelor unor sondaje de opinie. Participanţii la studiu au fost puşi să joace un joc în timp ce oamenii de ştiinţă analizau activitatea neuronală a acestora folosind scanarea prin RMN. La fiecare rundă de joc, cercetătorii ofereau o recompensă participanţilor pentru anumite decizii de joc, iar subiecţii erau puşi în situaţia de a analiza dacă acceptarea ofertei merită efortul presupus în cadrul mutărilor de joc.
Aşa cum era de aşteptat, participanţii care s-au declarat a fi mai puţin activi, au fost mai puţin dispuşi să accepte provocările de dragul recompenselor, chiar şi atunci când cercetătorii au crescut valoarea beneficiilor. În cazurile excepţionale în care aceştia au acceptat provocările de joc, cercetătorii au observat că luarea acestor decizii, la participanţii ce s-au declarat mai puţin activi, a activat o zonă neuronală mult mai extinsă prin comparaţie cu subiecţii care s-au declarat a fi motivaţi şi obişnuiţi cu astfel de practici.
Aceste constatări au surprins oamenii de ştiinţă, care se aşteptau la rezultate contrare. În cadrul experimentului, aceştia au asumat faptul că persoanele mai leneşe vor înregistra o activitate cerebrală mai puţin extinsă atunci când sunt puşi în faţa luării unor decizii. „Ne-am gândit că structura neuronală în cazul persoanelor leneşe este mai puţin eficientă şi că acesta este motivul pentru care luarea deciziilor presupune un efort cu mult mai mare pentru ca aceste persoane să treacă la acţiune,” a declarat autorul cercetărilor, Masud Husain, profesor în ştiinţele neurologice la Universitatea Oxford. După mai multe experimente similare, cercetătorii au arătat că în cazul persoanelor apatice, deşi este activă o zonă mai extinsă a creierului, conexiunile neurologice sunt mai slabe, atât în regiunea cortexului cingular anterior, parte a creierului responsabilă pentru luarea deciziilor, precum şi în regiunile responsabile pentru mişcările locomotorii.
Datele studiului, intitulat „Individual Differences în Premotor Brain Systems Underlie Behavioral Apathy”, au fost publicate în ediţia din noiembrie a jurnalului „Cerebral Cortex”.
