Violeta Stoica
Din anul 2006 și până în prezent, zeci de vameși care și-au desfășurat activitatea la Biroul Vamal Ploiești au fost acuzați de procurorii anticorupție de luare de mită, abuz în serviciu sau alte infracțiuni legate de modul defectuos și ilegal de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu. Unul dintre cele mai răsunătoare procese a fost acela al grupului format din 16 funcționari vamali acuzați de fapte de corupție, proces care a durat nici mai mult, nici mai puțin de șapte ani, interval de timp în care unii dintre inculpați au decedat. Toți cei implicați în acest dosar au primit pedepse cu suspendare. Pe lângă alți vameși, inclusiv fostul șef al Vămii Ploiești, Cornel Costea, a fost condamnat definitiv la închisoare cu suspendare, după un proces puțin mai scurt, care a durat “doar” patru ani.
La patru ani și patru luni de la debutul procesului în care fostul șef al Vămii Ploiești a fost trimis în judecată pentru infracțiuni de corupție – în urma unui flagrant organizat de procurorii DNA, în luna februarie 2011 – magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis să respingă apelurile declarate de inculpat și de procurori împotriva sentinței dată de Curtea de Apel București, instanța de fond care a judecat acest dosar.
La sfârșitul săptămânii trecute, judecătorii de la Instanța Supremă au hotărât să respingă apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi de inculpatul Costea Cornel Ion împotriva sentinţei penale nr.236 din 26 mai 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I penală în dosarul nr. 5390/2/2011. Așadar, prin hotărârea 384/23.10. 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, rămâne definitivă sentința dată de instanța de fond a Curții de Apel București.
Conform hotărârii judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti, de la sfârșitul lunii mai 2014, a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a uneia dintre faptele penale, şi, totodată, inculpatul Cornel Ion Costea a fost condamnat la pedeapsa de trei ani de închisoare, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită, în formă continuată. De asemenea, i-a mai fost aplicată inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii ocupării funcţiei de director vamal pentru o perioadă de 5 ani.
Pe de altă parte, pentru comiterea infracţiunii de instigare la fals intelectual în formă continuată, Costea a mai primit o condamnare de un an de închisoare, dar a şi fost achitat pentru infracţiunea de conflict de interese. Prin contopirea celor două pedepse la închisoare, a rezultat o pedeapsă de trei ani de închisoare, a căror executare, însă, a fost suspendată sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 6 ani.
Astfel că, timp de şase ani, fostul şef al Vămii Ploieşti este obligat să se supună măsurilor de supraveghere impuse de către magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti.
De asemenea, judecătorii de la Curtea de Apel București au luat şi măsura confiscării speciale de la inculpat a sumei de 90.000 de lei, care fusese primită sub formă de mită şi a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra unui imobil din Bucureşti, până la concurenţa sumei de 90.000 de lei. Instanţa a mai dispus şi restituirea către martorul-denunţător Yuksek Abbas a sumei de 10.000 de lei, pusă la dispoziţie de acesta pentru realizarea flagrantului.
Magistraţii au luat măsuri şi în privinţa unor documente vamale eliberate, în anul 2010, către două firme, dispunând anularea acestora.
• Condamnări cu suspendarea executării pedepsei și în procese similare
În alte două procese similare – într-unul dintre acestea fiind judecați doi inculpați pentru care s-a disjuns cauza fostului șef al Vămii Ploiești, Cornel Costea – funcționari de la aceeași instituție ploieșteană au primit tot condamnări la închisoare cu suspendarea executării pedepsei, cel mai răsunător caz fiind cel al grupului de 16 inculpați trimiși în judecată la sfârșitul anului 2006 și condamnați cu suspendare după… șapte ani.
Cel mai recent caz – care se află în cercetare la DNA Ploiești – este al unui alt funcționar vamal de la Direcția Regională Vamală Ploiești, în sarcina căruia procurorii au reținut săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată și trafic de influență. Potrivit unui comunicat oficial al DNA, cel în cauză ar fi solicitat și primit, în luna iulie a acestui an, de la un om de afaceri (denunțător în cauză) – la care fusese desemnat să efectueze un control vamal – suma de 5.500 lei în mai multe tranșe.
“Această sumă de bani a fost cerută în modalitatea de mai sus în legătură cu activitatea de control desfășurată de inculpat, în sensul de a o exercita contrar îndatoririlor sale de serviciu, într-un mod favorabil firmei verificate.
În același context, la data de 15 august 2015, inculpatul Cărămidaru Ion a pretins de la același om de afaceri suma de 2.000 euro, bani din care 1.000 euro erau pentru sine, iar alți 1000 euro erau destinați unei persoane din cadrul instituției abilitate să aprobe actul său de control, la care urma să intervină în acest scop și pe lângă care a lăsat să se creadă că are influență”, se precizează în comunicatul emis de DNA.
