Seceta a afectat grav culturile agricole din acest an şi a determinat producătorilor pierderi de peste 2 miliarde de euro, reprezentând investiţii nerecuperabile, şi va majora preţurile produselor româneşti, în perioada următoare, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu. Porumbul este cea mai afectată cultură, însă seceta a adus prejudicii şi altor culturi precum cele de soia, grâu, rapiţă, de floarea-soarelui, dar şi legumelor. „Seceta s-a comportat diferit, în funcţie de zonă, cea mai afectată fiind zona Moldovei, unde nu a mai plouat din luna aprilie, iar de atunci aici s-a instalat seceta, iar majoritatea culturilor sunt în pericol. Alte zone afectate sunt: sud-vestul Banatului, vestul şi estul ţării, în special în judeţul Constanţa. Cea mai afectată este cultura porumbului, începând de la 30-50% până la 100%. În Moldova sunt suprafeţe imense afectate 100%”, a afirmat Laurenţiu Baciu.
Ministerul Agriculturii nu a prezentat până acum date cu privire la efectele secetei asupra culturilor agricole. Baciu a mai afirmat că nu are o evidenţă exactă în ceea ce priveşte suprafeţele afectate, dar a subliniat că pierderile sunt de peste 2 miliarde euro. „Seceta va diminua recolta lui 2015. Pagubele sunt enorme, până în prezent se înregistrează pierderi de peste 2 miliarde euro, urmând ca suma să crească pe măsură ce temperaturile rămân foarte ridicate şi fără precipitaţii. Când spun 2 miliarde de euro este vorba de investiţii deja făcute care nu se mai recuperează. Nu ne referim aici la veniturile care le-am fi avut dacă recoltam producţia”, a spus Baciu. El a adăugat că în perioada următoare se vor scumpi, cu siguranţă, fructele, legumele şi cerealele, ca efect al secetei şi al unor taxe noi introduse de Ministerul Mediului. „Vorbim în primul rând de scumpiri la materia primă. Apoi se vor scumpi toate în lanţ”, a spus Baciu.
Şeful Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România vrea să dea în judecată Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), pentru că ar fi avut prognoze greşite care au contribuit la pierderile fermierilor. „Avem dovezi scrise de dânşii (reprezentanţii ANM, n.r.). Vorbim de înscrisurile lor când au făcut acele prognoze, acele declaraţii care au apărut în toată presa şi prin care ne vedeam inundaţi în lunile aprilie-mai-iunie, pe când seceta s-a instalat încă din luna aprilie”, a adăugat Baciu.
Ajutoarele de stat pe care le-ar putea primi producătorii afectaţi de secetă sunt condiţionate de Regulamentul european, care prevede ca valoarea respectivelor ajutoare să fie de maximum 0,6% din Produsul Intern Brut. „Am discutat cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi răsdiscutat la momentul respectiv, acum nu prea mai am cu cine, că sunt în concedii. Mai avem răbdare să îşi termine concediile, să vedem dacă este vreo soluţie în acest sens”, a precizat Baciu. În plus, mii de gospodării au rămas fără apă în fântâni, din cauza secetei. Sistemul de irigaţii este distrus în proporţie de 90%, astfel că din 3,3 milioane de hectare irigabile în 1989 în prezent sunt utilizate doar 300.000 de hectare.
