N. D.
Astăzi se împlinesc 10 ani de la denominarea monedei naţionale, 1 iulie 2005 fiind ziua din care în România s-a vorbit, oficial, despre leul nou, un comunicat pe această temă fiind transmis şi pe adresa redacţiei de către Agenţia Prahova a Băncii Naţionale a României.
“Motivele denominării au fost simplificarea operaţiunilor monetare şi diminuarea aşteptărilor inflaţioniste, ambele obiective fiind îndeplinite. Este evident că operarea cu bancnote sau monede cu mai puţine zerouri este mai simplă, fiind un semnal de maturitate monetară şi consolidare a aşteptărilor”, se arată în document. Totodată, specialiştii BNR mai precizează în comunicatul amintit: “Din anul 2005, inflaţia măsurată prin indicele preţurilor de consum a coborât de la cifre mai mari de 10%, la sub 1% anul trecut. În plus, pentru convertibilitatea monedei naţionale în euro sau dolari, denominarea a reprezentat o aşezare pe repere similare a monedei noastre cu celelalte monede din regiune, aşa încât să semnalizăm şi prin cursul de schimb, perioada de stabilitate şi normalitate în care au intrat economia şi finanţele României”. Dacă ulterior aplicării denominării au existat influenţe asupra creşterii sau scăderii preţurilor, reprezentanţii BNR au precizat: ”Evoluţiile au fost clar descendente dacă privim ultimii 10 ani. Sigur, nu a fost o evoluţie liniară pentru că am străbătut o perioadă extrem de agitată din punct de vedere economic. Dar, încă o dată se dovedeşte cât de inspirată a fost măsura, pusă în practică înainte de perioada agitată de după 2008. De menţionat că în ultimii zece ani nu au mai fost creşteri de preţuri de două cifre ca în decada anterioară, iar acum inflaţia este consolidată în cifre comparabile cu mediile europene”. Despre faptul că sunt încă români care folosesc expresia “leii vechi”, aceiaşi reprezentanţi au mai declarat:” Obişnuinţele se modifică greu. Şi în Europa, la mai bine de zece ani de la adoptarea euro, încă se mai vorbeşte în monede naţionale. Asta se întâmplă, în general , în cazul persoanelor care nu sunt extrem de prezente în tranzacţii monetare, aşa că şi-au setat obiceiurile în funcţie de perioadele lor mai active. În ceea ce priveşte faptul că există tendinţa ca foarte multe firme şi persoane să folosească expresia «RON», aceasta este o realitate, din păcate. Ea vine din schimbarea de reper care opera pe piaţa bancară internaţională din ROL (Romanian leu) înainte de denominare, în RON (Romanian New leu). Deşi era o prescurtare specifică lumii bancare internaţionale, cum majoritatea băncilor româneşti sunt cu capital internaţional, expresia a ieşit din bănci prin clienţii lor şi s-a răspândit chiar şi în limbajul colocvial. Recomandarea noastră este să se spună LEI, de câte ori se iveşte ocazia. Avem un nume foarte interesant pentru vechea noastră monedă naţională şi e păcat că nu îl utilizăm”. În ce măsură denominarea leului va fi utilă atunci când România va trece la moneda euro, reprezentanţii băncii naţionale au mai precizat:” Trecerea la euro este un fenomen mult mai complex decât o schimbare a unor bancnote şi monede cu altele, fie ele cu cifre ceva mai puţine înscrise pe ele. Din această perspectivă, schimbarea prin denominare poate constitui doar o experienţă extrem de limitată. Cu siguranţă procesul de trecere este însă mai uşor cu un leu denominat decât cu un leu vechi. Suntem pe repere monetare corecte şi populaţia a înţeles importanţa procesului”, au concluzionat reprezentanţii băncii naţionale.
