Într-o descoperire uimitoare, care pune sub semnul întrebării decenii de cercetare, oamenii de ştiinţă de la Facultatea de Medicină a Universităţii din Virginia au stabilit că sistemul imunitar şi creierul sunt conectate de vase limfatice, de existenţa cărora nu se ştia până acum. Descoperirea cercetătorilor ar putea avea un impact major asupra posibilelor tratamente ale unor boli neurologice, de la autism, la Alzheimer şi până la scleroza multiplă, potrivit Medlife, care a preluat informaţii prezentate de Neuroscientist News. „În loc să ne întrebăm <>,<> putem să abordăm aceste probleme mecanic. Pentru că creierul este ca orice alt ţesut conectat la sistemul imunitar periferic prin vase limfatice meningeale”, a explicat Jonathan Kipnis, profesor în cadrul Departamentului de Neuroştiinţă. „Acest lucru schimbă complet modul în care percepem intercaţiunea neuro-imună. Până acum am perceput-o ca pe ceva ezoteric, ce nu poate fi studiat. Dar acum putem pune întrebări mecanice”, a adăugat acesta. „Noi credem că în cazul fiecărei boli neurologice, care are o componentă în sistemul imunitar, aceste vase joacă un rol esenţial. Este greu de imaginat că vasele nu sunt implicate în orice boală neurologică de acest tip”, a mai precizat Kipnis. „Când băieţii mi-au arătat rezultatul studiului, am spus o singură propoziţie:<>”, a declarat Kevin Lee, director al Departamentului de Neuroştiinţe. „Nu a existat niciodată un sistem limfatic pentru sistemul nervos central şi asta a devenit foarte clar încă de la prima observaţie- şi au făcut multe studii de atunci pentru a susţine constatarea – că va schimba fundamental modul în care oamenii privesc relaţia dintre sistemul nervos central şi sistemul imunitar”, a adăugat acesta.
„Chiar nu credeam că există structuri în corp de care nu ştim. Credeam că organismul a fost deja cartografiat. Credeam că aceste descoperiri au ajuns la sfârşit pe la mijlocul secolului trecut. Dar se pare că nu e aşa”, a afirmat Kipnis. Descoperirea a fost posibilă cu ajutorul contribuţiei lui Antoine Louveau, un cercetător din laboratorul lui Kipnis. Vasele au fost detectate după ce Louveau a dezvoltat o metodă de a monta meningele unui şoarece (membranele care acoperă creierul) pe un singur dispozitiv, astfel încât să poată fi examinate ca un tot. După ce a observat modele care arătau ca nişte vase în distribuţia celulelor imunitare de pe dispozitivul său, Louveau a căutat vase limfatice. Astfel a observat că imposibilul este posibil.
„L-am chemat pe Jony Kipnis la microscop şi i-am spus ”, povesteşte Louveau. În ceea ce priveşte faptul că vasele limfatice ale creierului au rămas neobservate până acum, Kipnis a mai spus că acestea erau „foarte bine ascunse” şi a menţionat că acestea se află în spatele unui vas mare de sânge din sinusuri, o zonă foarte greu observabilă. „Este atât de aproape de vasul de sânge încât sunt şanse mari să o ratezi. Dacă nu ştii ce cauţi, nu ai cum să o vezi”, a spus Kipnis. Prezenţa neaşteptată a vaselor limfatice ridică un număr mare de întrebări care acum au nevoie de răspunsuri; despre modul în care funcţionează creierul şi bolile care îl acaparează.
Spre exemplu, boala Alzheimer. „În cazul bolii Alzheimer, se acumulează bucăţi mari de proteine în creier. Noi credem că acestea în creier pentru că nu sunt înlăturate în mod eficient de către vase”, explica Kipnis. El a notat că vasele arată diferit în funcţie de vârstă, astfel că rolul pe care îl joacă în procesul de îmbătrânire este o altă cale care trebuie explorată. Există un număr extrem de mare de afecţiuni neurologice, de la autism la scleroza multiplă, care trebuie reconsiderate în lumina prezenţei unui „ceva” de care până acum ştiinţa nu ştia că există.
