Anotimpurile au un impact major asupra modului de funcţionare al genelor, potrivit oamenilor de ştiinţă. Noua descoperire, publicată în Nature Communications şi preluată de BBC, ar putea explica de ce anumite boli se agravează pe timpul iernii. Cercetătorii au descoperit că genele implicate în imunitate (sistemul care apără organismul de infecţii) sunt mai active în lunile reci de iarnă. Dar, în timp ce acest lucru ajută în lupta cu viruşii, aşa cum se întâmplă în cazul gripei, în altele ar putea înrăutăţi condiţiile bolii (artrită, unde organismul se atacă singur).
Echipa internaţională de cercetători a analizat probe de sânge şi de ţesut de la peste 16.000 de persoane din întreaga lume, potrivit informaţiilor cuprinse într-un articol publicat de MedLive.
Dintre cele 220.000 de gene pe care le-au examinat, care reprezintă aproape toate genele pe care oamenii le au, un sfert au arătat semne clare de variaţie sezonieră.
Schimbările de gene care au captat atenţia cercetătorilor au fost cele legate de imunitate şi, mai specific, de inflamaţie.
În timpul lunilor de iarnă reci aceste gene erau mai active.
Atunci când au studiat persoanele care trăiesc aproape de Ecuator, unde temperaturile sunt destul de ridicate pe parcursul întregului an, cercetătorii au observat un tipar diferit. Imunitatea şi inflamaţia au fost asociate cu anotimpul ploios, atunci când bolile precum malaria sunt mai frecvente.
În Islanda, unde este frig în cea mai mare parte a timpului, cercetătorii au observat mai puţine variaţii sezoniere.
Profesorul John Todd, unul dintre autorii studiului, care predă la Universitatea Cambridge, a spus că descoperirile ar putea explica de ce oamenii sunt mai predispuşi la anumite boli în perioade specifice ale anului.
Inflamaţia joacă un rol important în afecţiuni precum artrita reumatoidă, diabetul zaharat de tip 1 şi în bolile de inimă, care ajung la momentul de vârf iarna.
“În Marea Britanie observăm o creştere a cazurilor de diabet de tip 1 în ianuarie, februarie şi martie”, a explicat prof. Todd.
“Rezultatele noastre sugerează că o parte din motivul care determină apariţia acestor boli este creşterea inflamaţiei şi că genele sunt implicate în acest proces”, a adăugat profesorul.