Ana Maxim
Tezaurul găsit acum două săptămâni în satul prahovean Mălăieştii de Jos,comuna Dumbrăveşti, de un localnic a fost expus ieri, într-o sală aflată la parterul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova. Cele 85 de piese de argint care au o vechime de aproape 2000 de ani vor putea fi admirate cel puţin o lună de către publicul pasionat de istorie. Potrivit reprezentanţilor instituţiei amintite, descoperirea este una de excepţie, iar ultimul tezaur din argint fusese găsit pe teritoriul judeţului acum aproximativ 80 de ani ! Tezaurul găsit la Mălăieşti conţine 74 de monede de argint din epoca romană, cele mai vechi datând din vremea împăratului Vespasian (69-79
d. Hr.), iar cele mai recente din vremea lui Valerianus (253-259 d. Hr.). Alături de aceste piese se aflau cinci brăţări din argint, o fibulă din argint ( obiect cu ajutorul căruia se prindeau hainele), o podoabă din argint ce avea ataşate trei monede şi două lingouri din acelaşi metal.
La vernisajul expoziţiei „Comori antice redescoperite: Tezaurul de epocă romană de la Mălăieştii de Jos – judeţul Prahova” au participat managerul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Marinela Peneş, arheologul Alin Frînculeasa şi Florin Vasile – fiul lui Grigore Ion Vasile- bărbatul de 67 de ani care a descoperit comoara, după Sărbătorile Pascale din acest an, chiar în curtea casei, la numai 40- 45 de centimetri adâncime, în timpul săpăturilor pentru un şanţ de scurgere a apei. „Am început să săpăm în curtea casei un şanţ pentru canalizare şi conductă de apă. Eu m-am dus, la un moment dat, să îmbin o conductă de apă. Săpând în continuare, tatăl meu a găsit un vas fără nicio importanţă la prima vedere. L-a scos de acolo, l-a pus pe o placă de beton şi un nepot de-al meu a venit să-mi spună : <
Managerul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie, Marinela Peneş, a menţionat, la deschiderea expoziţiei, faptul că la Mălăieşti a avut loc „o descoperire de o valoare excepţională, având în vedere faptul că din 1932, în Prahova un tezaur din argint nu s-a mai găsit. Cel la care mă refer este tezaurul de la Coada Malului – a cărui replică se află la noi şi pe care o prezentăm publicului interesat. Coiful de la Coţofeneşti, descoperit în 1924, reprezintă efigia noastră dar, de asemenea, nu se află la noi. Publicul a putut să-l vadă în anii anteriori în ciclul de expoziţii tezaur, împrumutat de la Muzeul Naţional de Istorie a României”.
Arheologul Alin Frînculeasa este cel care a recuperat obiectele descoperite recent, le-a triat şi le-a studiat. Piesele au fost restaurate de către un specialist, iar pentru cercetările preliminare a fost solicitat şi ajutorul unui numismat de la Banca Naţională a României – Mihai Dima, din Ploieşti.
„Ne-am dat seama că ne aflăm în faţa unei descoperiri relativ rare, mai ales pentru secolele cărora le aparţin. Monedele, fiind asociate cu fibula şi mai ales cu acel vas de bronz, arată că tezaurul a fost probabil ascuns în a doua parte a secolului III, poate chiar la începutul secolului IV”, a menţionat Alin Frînculeasa. Potrivit acestuia, obiectele par a fi aparţinut unui bijutier şi reprezentau materia primă pentru podoabe din argint. Pentru că monedele datează dintr-o perioadă ce acoperă aproape două secole, specialiştii au ajuns la concluzia că intenţia bijutierului a fost aceea de a aduna piese care conţin argint în proporţie mare. În perioada următoare, valoarea tezaurului de la Mălăieştii de Jos va fi stabilită de experţi, iar bărbatul care l-a descoperit va primi o recompensă bănească, aşa cum prevede legea.
