Retrocedarile si despagubirile acordatede ANRP in Prahova, intre civil si penal

V. Stoica

Un prejudiciu estimat la 32,6 milioane de lei şi pentru care plenul Curţii de Conturi a României a sesizat procurorii anticorupţie, la sfârşitul anului 2014, provine din judeţul Prahova şi nu este vorba despre constatările realizate la vreo unitate administrativ-teritorială, ci despre Direcţia Silvică Prahova. Conform Raportului public pe anul 2013 dat publicităţii de Curtea de Conturi a României, în urma verificărilor efectuate la Direcţia Silvică Prahova, s-a stabilit „prejudicierea patrimoniului Regiei Naţionale a Pădurilor cu circa 32,689 milioane de lei, prin acceptarea retrocedării unor suprafeţe de fond forestier în cazuri în care nu existau documente legale temeinice”. Asta în condiţiile în care prejudiciul total estimat la nivelul Regiei Naţionale a Pădurilor a fost de 33,5 milioane de lei, potrivit aceluiaşi raport întocmit de Curtea de Conturi a României.
De altfel, dincolo de sesizarea Curţii de Conturi transmisă procurorilor DNA pentru efectuarea urmăririi penale pentru abuz în serviciu, şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a solicitat, în data de 17 decembrie 2014, verificarea modului în care s-a realizat retrocedarea a două suprafeţe de teren – tot din fondul forestier – însumând 2.689 ha în comuna prahoveană Valea Doftanei.
Sesizarea s-a făcut ca urmare a concluziilor echipei de control a ANRP, care a constatat că restituirea acestor suprafeţe s-a realizat cu încălcarea dispoziţiilor legale de către comisia locală de fond funciar, respectiv comisia judeţeană.
Procurorii DNA au avansat, de altfel, în cercetarea acestor cazuri, fiind chemaţi la audieri mai mulţi foşti prefecţi şi subprefecţi de Prahova, pentru a da declaraţii referitoare la problemele legate de retrocedări.

Cazul retrocedărilor de păduri de la Valea Doftanei şi de la Floreşti, care a ajuns în atenţia procurorilor anticorupţie, are şi alte ramuri. Pe rolul Tribunalului Prahova se află la al doilea termen de judecată un proces intentat de Regia Autonomă a Pădurilor Romsilva, prin Direcţia Silvică Prahova, împotriva celor care au beneficiat de retrocedarea ilegală a zecilor de hectare de pădure care a condus la prejudiciul constatat de Curtea de Conturi, în urma verificărilor efectuate anul trecut la Direcţia Silvică Prahova. Acum, ca să mai dreagă busuiocul, reprezentanţii Direcţiei Silvice Prahova au demarat această acţiune civilă la Tribunalul Prahova, chemându-i în judecată pe moştenitorii familiei Cantacuzino, pe Alexandru Voinea, cel care “s-a ocupat” de obţinerea terenurilor forestiere, dar şi comisiile pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din Floreşti şi Valea Doftanei, precum şi comisia judeţeană de pe lângă Instituţia Prefectului.
Pe de altă parte, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a fost, în ultimele luni, în atenţia opiniei publice în special prin dosarul retrocedărilor, instrumentat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în care un întreg lot de inculpaţi – printre care fosta şefă a DIICOT, Alina Bica şi fostul preşedinte al ANRP, Crinuţa Dumitrean – a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Dincolo de acuzaţiile pe care le aduc procurorii DNA în acest caz – membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (din care au făcut parte şi cele două persoane menţionate anterior) au acceptat acordarea de despăgubiri cunoscând că valoarea terenului era supraevaluată.
Acum, ANRP mai trece printr-un şoc: preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi ai instituţiei şi-au prezentat demisiile din funcţii pentru că, în urma proceselor în care a fost implicată autoritatea cu persoanele care aşteptau aplicarea deciziilor de despăgubire, conform legilor în vigoare, s-a ajuns la amendarea conducerii instituţiei cu zeci de mii de euro pentru neemiterea sau neplata în termenul legal de 30 de zile a titlurilor de despăgubire, pentru dosare din urmă cu mai mulţi ani, existând deja decizii ale instanţei în acest sens.
Şi câţiva prahoveni au obţinut, în instanţă, sancţionarea conducerii ANRP – de-a lungul timpului – pentru neexecutarea hotărârilor judecătoreşti. Într-unul dintre cazuri, pentru că instituţia respectivă nu a pus în executare sentinţele judecătoreşti de plată a despăgubirilor, preşedintele ANRP a fost amendat cu 20% din salariul minimum brut pe economie pe zi de întârziere de la data pronunţării deciziei magistraţilor şi până la punerea efectivă în aplicare a obligării la plată a sumelor stabilite drept despăgubiri.