MAE s-a confruntat, în 2014, cu o creştere fără precedent a crizelor consulare în care au fost implicaţi cetăţeni români aflaţi în străinătate, cu peste 13.000 de români arestaţi, 400 implicaţi în conflicte de muncă sau victime ale traficului de persoane şi aproape 600 implicaţi în accidente. Astfel, la nivelul statelor membre UE, la sfârşitul anului 2014, numărul cetăţenilor români supuşi unor măsuri privative de libertate, arestaţi preventiv sau aflaţi în executarea unor pedepse cu închisoare la care au fost condamnaţi prin sentinţe definitive, este de 10.220. În total, în întreaga lume, numărul românilor arestaţi este estimat la 13.000. Principalele delicte pentru care au fost reţinuţi sau arestaţi cetăţenii români, anul trecut, sunt furt, trafic de droguri, prostituţie, fraude bancare şi violenţa domestică. Italia este ţara pe teritoriul căreia s-au înregistrat cele mai multe cazuri de arestări cu cetăţeni români implicaţi, urmată de Germania, Spania, Austria şi Marea Britanie.
Totodată, numărul de cetăţeni români decedaţi în afara graniţelor ţării, despre a căror situaţie au fost informate, în 2014, misiunile României, este de 1.339, între care 40% au fost repatriaţi.
MAE precizează că această cifră nu reflectă însă totalul deceselor cetăţenilor români survenite în străinătate, întrucât, în numeroase cazuri defuncţii sunt înhumaţi sau incineraţi în străinătate, iar familiile acestora nu solicită înscrierea certificatelor de deces străine în registrele de stare civilă române la misiunea diplomatică sau oficiul consular. Conform statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, media anuală a deceselor cetăţenilor români, survenite în străinătate este, în realitate, de 2.000-2.500. Cele mai multe decese s-au înregistrat în Italia (442), Germania (295), Spania (155) şi Franţa (128). Potrivit statisticii MAE, care citează date de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie din cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, 103 minori au fost repatriaţi anul trecut. Spania se află pe primul loc, cu un număr de 25 de minori repatriaţi, urmată de Italia (15), Ungaria (10), Anglia (9), şi Franţa (8). De asemenea, pe parcursul anului 2014, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României s-au autosesizat sau au fost sesizate fie de cetăţenii români direct implicaţi, fie de către autorităţile locale, asupra existenţei unui număr de aproximativ 400 de persoane, de cetăţenie română, implicate în diverse conflicte de muncă sau victime ale unor reţele de trafic de persoane. Printre exemplele prezentate de MAE se numără cel al unui grup de 160 cetăţeni români aflaţi în Qatar pentru a lucra în domeniul construcţiilor. Din cauza condiţiilor de muncă, aceştia au ajuns la conflicte cu angajatorii în februarie 2014 şi după intervenţia Ambasadei României la Doha şi a Departamentului Consular din cadrul MAE, muncitorii au revenit în România, iar conflictul de muncă a fost închis.
În mai anul trecut, 80 de cetăţeni români se aflau în grevă în Padova, Italia, întrucât fuseseră disponibilizaţi. După demersurile făcute de Ambasada României la Roma, aceştia au fost reangajaţi.
