Investiţiile străine directe, în creştere
În prima lună a anului în curs, investiţiile străine directe au totalizat 299 milioane de euro, în creştere cu circa 23 la sută faţă de perioada similară din anul trecut, potrivit unui comunicat al BNR.
Cel mai ridicat nivel al investiţiilor străine directe s-a înregistrat în 2008, respectiv de 9,496 miliarde de euro. Între 2003 şi 2006, România a înregistrat în fiecare an creşteri ale investiţiilor străine, acestea ajungând la 5,183 miliarde de euro în 2004, 5,213 miliarde de euro în 2005 şi 9,056 miliarde de euro în 2006. În 2012, investiţiile străine directe au crescut pentru prima dată de la începutul crizei, avansul fiind de 18,7 la sută, la 2,138 miliarde de euro.
Cei mai mulţi imigranţi din Germania sunt români
Numărul străinilor care trăiesc în Germania a atins un nivel record, la finele anului trecut,
respectiv 8,2 milioane de persoane sau 10 la sută din populaţia totală a acestei ţări, iar românii ocupă primul loc în ceea ce priveşte creşterea procentuală comparativ cu 2013 (adică 31,9 la sută), conform Oficiului federal de statistică (Destatis).
Aproximativ 60 la sută dintre străinii nou veniţi în Germania (306.700 de persoane) sunt din ţările membre ale Uniunii Europene, în special din România (87.945 de persoane sau 17 la sută din totalul noilor veniţi) şi Polonia (64.297 de persoane). În cazul românilor, un număr de 355.343 de persoane erau înregistrate la sfârşitul anului 2014 în registrul central al străinilor din Germania, faţă de 674.152 de polonezi şi 574.530 de italieni.
Aproape jumătate din populaţia ţării se confruntă cu riscul sărăciei
Aproximativ 40 la sută dintre cetăţenii României se confruntă cu riscul sărăciei şi excluziunii sociale, ţara noastră situându-se pe locul doi din Europa, după Bulgaria, a declarat Phil Hogan, comisarul european pentru Agricultură, prezent, săptămâna trecută, la Bucureşti. „Ştiu că aproximativ 40 la sută dintre cetăţenii României se confruntă cu riscul sărăciei şi excluziunii sociale, în condiţiile în care media la nivel european este de 25 la sută. În România, sărăcia se concentrează puternic în zonele rurale, din cauza lipsei infrastructurii şi a şanselor mici de angajare. Am vorbit cu comisarul european Corina Creţu pentru a vedea cum putem furniza nişte beneficii în aceste zone rurale, pentru că, altfel, nu vom reduce sărăcia şi riscul de excluziune socială”, a adăugat acesta.
