Modificarea Codului Silvic, votată de Parlament
Parlamentul a adoptat, recent, proiectul de modificare a Codului Silvic, una dintre prevederile importante ale acestuia referindu-se la administrarea judicioasă a fondului forestier naţional, pe baza principiului teritorialităţii. Devine, astfel, prioritară administrarea micilor proprietăţi forestiere de până la 10 hectare pentru care, în prezent, nu sunt asigurate administrarea sau serviciile silvice (circa 500.000 de hectare). Studiile arată că din această zonă provine cea mai mare parte a tăierilor ilegale de păduri. Pe de altă parte, în categoria „pădure” vor fi incluse, în viitor, şi plantaţiile cu specii forestiere din zonele de protecţie a lucrărilor hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare. În total, acestea însumează circa 60.000 de hectare, care vor fi incluse în fondul forestier naţional, deci se vor supune regimului silvic.
Bulgarii şi românii au cel mai mic salariu minim din UE
La începutul anului, 22 dintre cele 28 de state ale UE aveau salarii minime, care variau de la 184 de euro/lună în Bulgaria şi 281 euro în România, până la 1.923 de euro în Luxemburg, potrivit Oficiului European de Statistică (Eurostat). În şapte state membre, salariile minime depăşeau 1.000 de euro, lunar: Marea Britanie- 1.379 euro, Franţa – 1.458 euro, Irlanda – 1.462 euro, Germania – 1.473 euro, Belgia şi Olanda (ambele cu 1.502 euro) şi Luxemburg – 1.923 euro. Prin urmare, Bulgaria şi România au cel mai scăzut salariu minim pe economie din UE, calculat la paritatea puterii de cumpărare standard.
Numărul emigranţilor – în creştere
Numărul de emigranţi la 1000 de locuitori din populaţia României a fost, în 2002, de 48,6 persoane, iar în 2012, acest indicator a crescut la 116,5 persoane, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Distribuţia emigranţilor români pe ţări de destinaţie era, în 2012, următoarea: Italia – 46 la sută din total, Spania – 34 la sută, Germania – 7 la sută, Marea Britanie – 4 la sută, Ungaria – 3 la sută, alte ţări – 6 la sută. Creşterea dimensiunii migraţiei internaţionale cu preponderenţă la nivelul populaţiei de vârstă de muncă va determina, într-un orizont de timp mediu şi lung, probleme majore la nivelul pieţei forţei de muncă, în sistemul de pensii şi, în general, în finanţarea serviciilor sociale, mai arată comunicatul INS.
