D. Constantin
În ultimii ani, între asociaţiile crescătorilor de albine din ţara noastră şi Ministerul Agriculturii au apărut diverse nemulţumiri care, cu timpul, s-au acutizat, ajungându-se chiar la proteste stradale. Acestea au fost cauzate, în principal, spun apicultorii, de tratarea rapiţei şi a florii-soarelui cu insecticide de ultimă generaţie (n.n. – neonicotinoide), ale căror efecte sunt extrem de nocive asupra albinelor. „Am primit semnale din 33 de judeţe că, în această iarnă, s-au înregistrat depopulări şi mortalităţi de albine. Este posibil ca aceste probleme să fi apărut din cauza tratării culturilor cu neonicotinoide. Deşi efectele acestor pesticide nu sunt imediate, ele apar în timp, sunt efecte subletale asupra puietului şi a generaţiilor următoare”, a declarat Ioan Fetea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACAR). Îngrijorat de o astfel de situaţie, acesta a adăugat că ACAR are în vedere, împreună cu Autoritatea Naţională Fitosanitară, realizarea unui studiu privind efectele nocive ale neonicotinoidelor asupra albinelor, „pentru că în România nu s-au făcut astfel de cercetări, deşi în Europa sunt destul de numeroase”. Îngrijorarea preşedintelui Ioan Fetea este motivată şi de faptul că Ministerul Agriculturii a trimis deja Comisiei Europene solicitarea de a primi încă o derogare de 120 de zile (prima fiind anul trecut) pentru folosirea pesticidelor pe anumite culturi. „Ministerul motivează că suprafeţele tratate cu neonicotinoide s-au redus sub 250.000 de hectare, adică la jumătate faţă de 2014, iar în următorii doi ani, vor dispărea total pentru că, în urma acestor tratamente, vor muri dăunătorii acestor culturi!”, a mai precizat preşedintele ACAR.
„Aceste pesticide ne-au decimat 50 la sută din populaţia albinelor!”
Precum se cunoaşte, cele mai mari suprafeţe cultivate cu rapiţă şi floarea-soarelui se regăsesc în judeţele din sudul şi sud-estul ţării. Cum, între acestea, figurează şi Prahova, am dorit să aflăm dacă şi apicultorii noştri s-au confruntat cu astfel de necazuri. Traian Enescu – preşedintele Asociaţiei fermelor apicole de reproducţie Prahova, care numără 380 de membri având, în total, 22.000 de familii de albine, ne-a precizat: „Suntem disperaţi pentru că aceste neonicotinoide ne-au decimat 50 la sută din populaţia albinelor! Anul trecut, am organizat chiar şi un protest la Bucureşti, de s-au supărat şefii de la Ministerul Agriculturii. Dar s-au supărat degeaba, pentru că, pe de o parte, mitingul era autorizat, iar pe de altă parte, nu solicitam altceva decât să se respecte decizia Uniunii Europene, care interzice folosirea neonicotinoidelor. În restul ţărilor comunitare, apicultorii nu se confruntă cu astfel de depopulări sau mortalităţi, dovadă că solicitările acestora sunt ascultate!”. La rându-i, nemulţumit de pasivitatea guvernanţilor în legătură cu problemele deosebite cu care se confruntă apicultorii se arată şi Petru Mihail Apostolescu – preşedintele Asociaţiei apicole „Valea Prahovei”, reunind 180 de membri care îngrijesc, împreună, circa 8.000 de familii de albine: „Până acum, aveam frecvent probleme cu unii dintre fermieri care – deşi protocolul preciza foarte clar acest lucru – nu ne anunţau, din timp, despre data la care doresc să-şi trateze culturile cu insecticid. Cum prindeau o zi propice acestei lucrări, se apucau de stropit, fără a şti şi noi, cei care aveam stupii în vecinătate! Nu întâmplător, pentru otrăvirea albinelor cu insecticid, unii apicultori s-au adresat, în anii trecuţi, instanţelor de judecată. În privinţa neonicotinoidelor, efectele acestora asupra albinelor sunt vizibile după 2-3 săptămâni sau chiar mai mult. Viaţa albinelor se degradează constant, acestea având un comportament precum cel al unui om aflat în convalescenţă. În consecinţă, şi cantitatea de miere produsă este semnificativ redusă”.
La nivel naţional sunt înregistraţi aproximativ 40.000 de apicultori, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine. Peste jumătate din producţia obţinută (circa 20.000 de tone, anual) se exportă, întrucât este de o calitate cu totul deosebită. Datele statistice arată că românii consumă, în medie, 450 – 500 grame de miere, anual, primul loc fiind ocupat de Germania – cu 2 kilograme, urmată de Olanda şi Belgia – cu câte 1,5 kilograme, fiecare. În eventualitatea în care guvernanţii nu vor ţine cont de doleanţele apicultorilor, s-ar putea ca, mulţi ani de-acum încolo, să rămânem tot codaşii clasamentului european în privinţa consumului de miere.
