Proiectul „Memoria/ Explorarea/ Imaginarea Oraşului” susţine candidatura Bucureştiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru 2021, el fiind structurat sub forma unei trilogii în care oraşul devine atât cadru de desfăşurare, cât şi protagonist, iar cetăţenii săi – generatori de conţinut. Conceput într-un format deschis, proiectul reprezintă, totodată, lansarea în spaţiul cultural al Capitalei a noii platforme transdisciplinare Hanul Gabroveni. Platforma îşi propune să aducă împreună, prin intermediul unor proiecte de acest tip, toate sectoarele vieţii socio-culturale a Bucureştiului, informează un comunicat remis spre publicare. Prima parte a trilogiei – „Memoria Oraşului” – are drept scop alcătuirea unei hărţi cognitiv-afective a Bucureştiului pornind de la imagini fotografice şi secvenţe filmate extrase din colecţii personale şi fonduri documentare, la care locuitorii oraşului sunt invitaţi să participe cu propriile mărturii fotografice şi istorii subiective ce surprind dinamica vieţii bucureştene. Rezultatul acestui efort colectiv şi participativ va fi prezentat, la finalul celor două luni de cartografiere, sub forma unei expoziţii care are drept subiect memoria colectivă a locuitorilor oraşului Bucureşti, dintr-o dublă perspectivă: cea a oraşului real – cu acţiuni sociale şi tensiuni politice, cu traume arhitectural-urbanistice şi cu boema sa artistică – şi cea a oraşului rememorat – aşa cum trăieşte el în amintirile celor care îl locuiesc. Competiția naţională pentru alegerea oraşului ce va reprezenta România s-a deschis în decembrie 2014. La acest titlu candidează, alături de Bucureşti, oraşele Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Craiova, Arad, Sfântu Gheorghe, Oradea Alba Iulia, Brăila şi Braşov.
Preşedintele Senatului s-a întâlnit cu reprezentanţi ai industriei de turism
Guvernul vrea să reducă „simţitor” evaziunea fiscală, iar ANAF trebuie să se abţină de la „măsuri excesive” care dăunează climatului de afaceri, a declarat recent preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, după o întâlnire cu reprezentanţi ai industriei de servicii şi turism. „Deja Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a început să se manifeste cu mai multă rigoare (în reducerea evaziunii fiscale – n.r.). Sunt şi măsuri excesive care nu fac decât să dăuneze climatului de afaceri. (…) Vrem să împingem, în sensul bun, autorităţile statului la masă cu mediul de afaceri”, a afirmat Tăriceanu. Întâlnirea cu reprezentanţii industriei de servicii şi turism a avut loc la sediul Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului. Tăriceanu a adăugat că sugestiile emise de reprezentanţii industriei de servicii şi turism vor fi transmise Ministerului Finanţelor Publice pentru „a-şi calibra pe viitor acţiunea”. Cătălin Beciu, secretar de stat şi coordonator al domeniului mediului de afaceri din cadrul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, a spus că discuţiile au fost interesante. „Astăzi au fost discuţii foarte interesante cu cei din servicii şi turism. Ei au reclamat unele derapaje ale ANAF, dar ANAF are argumente destul de solide”, a arătat Beciu. El a adăugat că şi reprezentanţii industriei de servicii şi turism au avut unele plângeri îndreptăţite.
