Bolile cardiovasculare sunt principala cauza de deces în România, iar ţigările se numără printre factorii de risc. „Legea Antifumat actuală nu corespunde standardelor europene şi noi dorim să promovăm o nouă lege antifumat”, a declarat Dorel Săndesc, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.
Potrivit stiri.tvr.ro, noua lege antifumat ar urma să interzică fumatul chiar şi în baruri, prevede educaţia şi profilaxia în rândul şcolarilor, dar şi mărirea taxelor pentru ţigări.
În România, una din trei persoane fumează. Ceea de înseamnă că peste 6 milioane de români care nu au acest viciu sunt expuşi zilnic la fum de ţigară.
„Zilnic, în România, din cauza fumatului mor până la o sută de oameni. Asta înseamnă că ar fi un avion plin cu pasageri care cade în fiecare zi. În mod normal, într-o ţară civilizată s-ar opri zborul acelei companii”, a declarat prof.dr. Dan Gaiţă, preşedintele Forumului Naţional de Prevenţie.
Un test de sânge ar putea ajuta oamenii să aleagă o metodă de a renunţa la fumatcare să le ofere cele mai multe şanse de reuşită, potrivit unui studiu publicat luni în revista medicală Lancet.
Cercetătorii au declarat că măsurarea timpului în care organismul fiecărei persoane descompune nicotina ar putea creşte şansele de succes în ceea ce priveşte renunţarea la fumat, dar alţi experţi consideră că trebuie luat în calcul şi raportul dintre costul şi eficienţa acestor noi teste sangvine, potrivit Mediafax.
Nicotina este substanţa din ţigări care dă cea mai mare dependenţă, iar fumătorii au nevoie de mai multă de fiecare dată când nivelul de nicotină din organism scade, ceea ce îi face să fumeze mai mult. Dar organismul fiecărei persoane descompune nicotina la rate diferite.
Unii cercetători susţin că oamenii al căror organism procesează nicotina mai repede simt nevoie de a fuma mai multe ţigări şi ajung să le fie mai greu să renunţe la fumat.
În acest studiu, cercetătorii de la Universitatea Pennsylvania din Statele Unite ale Americii au înscris 1.240 de persoane în diferite programe de renunţare la fumat. Oamenii de ştiinţă au analizat sângele fiecărui voluntar pentru a vedea dacă nicotina este descompusă într-un ritm normal sau mai încet. Subiecţii studiului au primit fie un plasture cu nicotină, fie un medicament denumit vareniclină, fie un placebo.
Cercetătorii au descoperit că oamenii al căror organism descompune nicotina la o rată normală au o şansă mai mare de a se lăsa de fumat folosind medicamentul vareniclină decât cei care folosesc plasturi cu înlocuitori de nicotină. Totuşi, voluntarii al căror organism descompune nicotina mai încet au avut rate de succes similare, indiferent de metoda de renunţare la fumat folosită, dar au raportat mai multe efecte secundare în cazul utilizării medicamentului vareniclină.
Teste sangvine pentru a verifica viteza de descompunere a nicotinei sunt folosite în prezent în laboratoarele de cercetare, dar savanţii spun că ar putea fi dezvoltate cu uşurinţă pentru utilizare pe scară largă.
