Violeta Stoica
Magistraţii de la Judecătoria Ploieşti, Tribunalul Prahova şi Curtea de Apel Ploieşti se vor pronunţa, la acest început de an, în mai multe cauze penale care s-au aflat pe rolul instanţelor.
Fostul director al Parcului Industrial Brazi, alături de alte persoane din fosta conducere a societăţii vor primi sentinţele în două dosare la instanţa de fond, fostul primar al comunei Băneşti şi primarul actual al comunei Secăria vor afla deciziile judecătorilor chiar în luna februarie.
Unele dintre aceste procese sunt pe rol de aproape cinci ani – cum este cazul primului dosar penal al grupului care a format conducerea Parcului Industrial Brazi – iar altele sunt în faza de judecată pe fond de circa doi ani.
Dacă în cazul fostului primar de la Băneşti acesta este primul proces penal în care a avut calitatea de inculpat, nu acelaşi lucru se poate spune despre omologul său de la Secăria, care mai are la activ o condamnare la închisoare cu suspendarea executării pedepsei.
Judecătoria Ploieşti are pe rol două cauze penale în care inculpaţi sunt mai mulţi foşti membri ai conducerii Parcului Industrial Brazi, printre care se află şi fostul director general Dan Victor Teodorescu. În ambele procese, instanţa de fond a rămas în pronunţare şi urmează ca, în curând, să dea sentinţele în aceste dosare. În prima cauză, fostul director general Teodorescu, fostul director de operaţiuni şi fostul jurist al Parcului Industrial Brazi au fost trimişi în judecată, în anul 2010, de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti pentru vânzarea, la un preţ subevaluat, a unui număr de şase transformatoare din patrimoniul societăţii, către o firmă din Sibiu, prejudiciul cauzat ridicându-se la peste un milion de lei.
Ulterior, în toamna anului 2012, aceiaşi foşti membri ai conducerii Parcului Industrial Brazi au fost trimişi în judecată tot pentru abuz în serviciu, în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA arătându-se că inculpaţii, prin încălcarea repetată a atribuțiilor de serviciu şi a dispoziţiilor legale privind achizițiile publice, ar fi vândut din patrimoniul acestei societăţi comerciale bunuri (clădiri, cazane, turnuri de răcire etc.) la o valoare inferioară decât cea stabilită de evaluatorul autorizat. „În consecinţă, SC Brazi Industrial Parc SA a fost prejudiciată cu suma totală de 7.713.978,58 lei (cuantum calculat la momentul săvârşirii faptelor), sumă care constituie totodată şi avantajul patrimonial obţinut de agenţii economici cu capital privat care au achiziționat acele bunuri”, spuneau procurorii.
La Curtea de Apel Ploieşti se află în faza finală procesul în care fostul primar al comunei Băneşti, Ion Costache
Petre, a fost trimis în judecată pentru infracţiuni de corupţie. Magistraţii au rămas în pronunţare şi în acest dosar. La data trimiterii în judecată a lotului din care face parte şi fostul edil din Băneşti, procurorii arătau că acesta „a înlesnit sustragerea de către mai multe persoane a unei conducte de alimentare aparţinând SC OMV SA şi a primit în mod repetat sume de bani în scopul de a nu îndeplini acte privitoare la îndatoririle sale de serviciu şi, totodată, în calitate de primar, a participat la luarea unei decizii cu privire la atribuirea unor contracte de prestări servicii unei societăţi ce aparţine unei rude apropiate”. Fostul primar a fost acuzat, la data la care încă îndeplinea funcţia de şef al administraţiei locale din Băneşti, că ar fi primit, în mod repetat, de la alte două persoane – inculpate în acelaşi dosar – suma de 10.000 de lei „pentru obţinerea unui aviz necesar efectuării unor lucrări de dezafectare şi reabilitare a sistemului de apă din comuna Băneşti şi pentru a interveni pe lângă un agent de poliţie din localitate să nu-şi exercite atribuţiunile de serviciu, în condiţiile în care poliţistul prinsese două persoane care sustrăgeau o parte dintr-o conductă de alimentare cu apă. Totodată, în decembrie 2010, pentru a crea aparenţa de legalitate faptelor descrise anterior, Ion Costache Petre a dat dispoziţie directorului firmei SC Compania Publică SA, care aparţine Consiliului Local Băneşti şi care se ocupă de distribuţia de apă în localitate, să facă un contract de prestări servicii care să prevadă executarea unor lucrări de reabilitare a conductelor de apă”. Ion Costache Petre a mai fost acuzat de procurori şi de conflict de interese, pentru că, în calitatea pe care o avea, a încheiat un contract de furnizare de servicii cu o societate comercială administrată de ginerele său. În acelaşi dosar au mai fost trimise în judecată alte şapte persoane.
• Primarul din Secăria,
dintr-un proces într-altul
Iulian Popa, edilul comunei Secăria, a trecut din proces în proces, în ultimii ani. În dosarul aflat pe rolul Tribunalului Prahova, acesta a fost trimis în judecată de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti pentru instigare la infracţiunea continuată de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave, dar şi pentru instigare la infracţiunea continuată de înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave. În acest dosar, Iulian Popa, edilul din Secăria, are calitatea de inculpat, alături de Romulus Măncilă, cea de-a doua persoană trimisă în judecată în această cauză de către procurorii DNA Ploieşti. Potrivit rechizitoriului, „în perioada 2008 – 2011, inculpatul Măncilă Romulus, în vederea obţinerii unor sume de bani din fonduri europene şi din bugetul naţional, a depus la APIA – Centrul Judeţean Prahova, patru cereri de plată pe suprafaţă, declarând în fals că deţine animalele şi suprafeţele de teren pentru care a solicitat plata, prezentând în acest sens documente inexacte şi înscrisuri false. Inculpatul Măncilă Romulus a fost determinat de inculpatul Popa Iulian, primarul comunei Secăria, judeţul Prahova, să încheie un contract de arendare în cursul lunii aprilie 2008, acesta din urmă întocmind şi semnând contractul fără aprobarea Consiliului Local al comunei Secăria, judeţul Prahova, şi fără respectarea procedurii legale de atribuire în arendă. Contractul a fost întocmit şi semnat de cei doi inculpaţi într-un scop bine determinat, şi anume acela de însuşire a banilor fără a exista intenţia de a întreţine păşunile în bune condiţii de agromediu, conform reglementărilor naţionale în vigoare. În modalitatea descrisă, inculpatul Măncilă Romulus a obţinut, pe nedrept, fonduri pentru agricultură în sumă totală de 2.337.631,51 lei (2.022.110,36 lei din fonduri europene şi 315.521,15 lei reprezentând cofinanţare din bugetul naţional), sume ce reprezintă paguba adusă bugetelor menţionate şi cu care Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură s-a constituit parte civilă”.
Iulian Popa a mai fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu suspendare, într-un alt dosar, în care a fost judecat iniţial la Judecătoria Sinaia şi, mai apoi, la Curtea de Apel Ploieşti, tot pentru infracţiuni de corupţie care au vizat obţinerea pe nedrept de fonduri europene pentru agricultori.
Primul proces al primarului din Secăria a avut un parcurs mai puţin obişnuit. Trimis în judecată de către procurorii DNA Ploieşti, în aprilie 2011, primarul din Secăria a fost condamnat, iniţial, la instanţa de fond – Judecătoria Sinaia –
la cinci ani de închisoare cu executare. La recursul înaintat către Curtea de Apel Ploieşti, s-a decis retrimiterea cauzei la aceeaşi instanţă de pe Valea Prahovei, pentru rejudecare. La a doua strigare, magistraţii sinăieni au schimbat încadrarea juridică dată prin rechizitoriu a „activităţii infracţionale a inculpatului”, din concurs ideal între instigare la folosirea sau prezentarea de documente false pentru obţinerea de fonduri europene şi instigare la înşelăciune într-o singură infracţiune, respectiv instigare la folosirea sau prezentarea de documente false pentru obţinerea de fonduri europene.
În toate cazurile prezentate, fiecare dintre inculpaţi, dar şi procurorii, vor avea drept de apel la sentinţele care vor fi date de judecători, având în vedere că aceste cauze se află la instanţele de fond.
