Prima şi a doua aflare a capului Sf. Ioan Botezătorul
Cinstitul cap al Înaintemergătorului s-a aflat, întâia oară, de doi monahi oarecare, în casa lui Irod, pe când aceştia au fost la Ierusalim, spre a se închina la Mormântul Sfânt. Iar de la aceşti monahi luându-l un oarecare olar, l-a dus în cetatea emesenilor şi cunoscând olarul cum că prin mijlocirea sfântului cap avea ocrotire, îl cinstea în chip deosebit. Când a fost să moară, l-a lăsat surorii sale, zicându-i să nu-l mişte de la locul său, ci numai să-l cinstească. Iar după moartea acelei femei, sfântul cap al Botezătorului a ajuns de la unii la alţii şi mai pe urmă la un oarecare Eustaţiu monah şi preot, care era de aceeaşi credinţă cu eresul arienilor. Acesta a fost alungat de către dreptcredincioşii din peştera unde locuia, căci punea tămăduirile care se făceau de către sfântul cap pe seama credinţei lui greşite. Astfel, cinstitul cap a rămas în peşteră, ascuns, până în vremea arhimandritului Marcel. Atunci, mai mulţi călugări având descoperiri, s-a săpat şi s-a găsit cinstitul cap care apoi a fost aşezat în biserică spre cinstire.
