Proiectul autostrazii Comarnic – Brasov, in forma actuala, pus oficial sub semnul intrebarii

V.Stoica

Un an şi o lună. Atât a trecut de la anunţul făcut de autorităţile române în legătură cu încheierea unui memorandum între Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România cu consorţiul format din Vinci-Strabag-Aktor, prin care se prevedea concesiunea de lucrări publice pentru proiectarea, construirea, finanţarea, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov. Între timp, în vara anului 2014, s-au stabilit până şi zonele care să fie expropriate, primele făcute publice fiind cele de pe raza oraşului Comarnic, locaţia în care ar fi trebuit să demareze construirea acestui tronson din autostrada A3. CNADNR a organizat şi o licitaţie pentru modificarea acordului de mediu necesar începerii lucrărilor, decizând şi câştigătorul contractului.
14 februarie 2015. Ministerul Transporturilor a emis un comunicat de presă prin care, oficial, este pus sub semnul întrebării acest proiect, în forma sa actuală, din cauza dificultăţilor apărute în finanţarea proiectului. Astfel, pentru realizarea sectorului de la Comarnic la Braşov al A3, în condiţiile discutate până acum, se vor mai căuta variante de finanţare până în luna aprilie a acestui an. În cazul în care acest obiectiv nu va fi atins, după cum spune ministrul Transporturilor, Ioan Rus, va trebui găsită “o altă construcţie” a acestui proiect.
Ministerul Transporturilor, la cererea premierului Victor Ponta, ar fi trebuit să prezinte o decizie clară cu privire la realizarea autostrăzii Comarnic – Braşov până la jumătatea acestei luni. Sâmbătă, reprezentanţii ministerului au emis un comunicat de presă prin care lasă, încă o dată, în coadă de peşte demararea lucrărilor pentru una dintre cele mai necesare tronsoane de autostradă din România, sector care ar putea să descongestioneze traficul infernal din zona Văii Prahovei.
După ce, recent, Ministerul Transporturilor a mai făcut o prezentare exhaustivă a proiectului de realizare a autostrăzii Comarnic – Braşov, reprezentanţii aceluiaşi minister fac nişte paşi în spate şi recunosc, oficial, că realizarea respectivului tronson de autostradă este încă foarte îndepărtată. “Acest subiect a fost supus dezbaterii publice, mass-media, Parlamentului, societăţii civile şi analizelor din partea partidelor politice şi asociaţiilor profesionale. În urma acestora, au fost exprimate sute de poziţii divergente. Autostrada Comarnic – Braşov este necesară, însă a fost catalogată, în urma dezbaterilor, ca fiind greu de suportat de bugetul ţării. În acest context, au fost iniţiate discuţii între reprezentanţii MT, CNADNR şi ai consorţiului câştigător”, spun oficialii din Ministerul Transporturilor.
Aceştia îl citează pe ministrul de resort, Ioan Rus, care a precizat: „Am discutat cu consorţiul şi, în varianta în care vom reuşi să restructurăm proiectul şi să găsim un model financiar mai eficient în raport cu bugetul ţării, pe care să-l aducem într-o zonă în care pot participa şi alte instituţii financiare internaţionale (BEI, BERD, IFC – cu care MT are programate discuţii pe această temă) şi dacă vom avea şi o poziţie favorabilă şi din partea Eurostat, deci dacă găsim o astfel de variantă, care să fie acceptată de toată lumea, mergem mai departe. Dacă nu, şi se menţin datele actuale, va trebui să găsim o altă construcţie a acestui proiect. Pe aceste coordonate ale restructurării proiectului continuăm până în luna aprilie discuţiile cu partenerii din consorţiul Vinci-Strabag-Aktor”.
La începutul anului 2014, CNADNR a încheiat un memorandum cu consorţiul format din Vinci-Strabag-Aktor prin care se prevede concesiunea de lucrări publice pentru proiectarea, construirea, finanţarea, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov. Durata contractului de concesiune ar fi de 30 de ani, din care patru ani pentru construcţia efectivă şi 26 de ani – operare şi întreţinere. Pentru cei 53,22 de kilometri, valoarea estimată a proiectării şi construirii este de 1,828 miliarde de euro fără TVA.

• Exproprieri la Comarnic, încă din vara trecută

În luna august 2014, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a emis decizia colectivă de expropriere a terenurilor şi a imobilelor din oraşul Comarnic aflate în zona în care ar fi trebuit să demareze construirea tronsonului Comarnic-Braşov al autostrăzii A3.
Deşi nu se cunoştea data de începere propriu-zisă a construirii acestui sector de autostradă – considerat unul dintre cele mai dificile din România – decizia de expropriere emisă de CNADNR a fost făcută cu titlu executoriu „fără alte formalităţi” pentru predarea celor 88 de bunuri imobile cuprinse în anexa la documentul postat pe site-ul oficial al companiei. Potrivit actului emis de conducerea CNADNR, „contestaţiile asupra deciziei de expropriere nu suspendă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile în cauză”.
Prin Decizia de expropriere nr. 809 din data de 6 august 2014, practic, statul, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, a devenit proprietar asupra celor 105.643 de metri pătraţi de teren şi asupra celor patru construcţii din oraşul Comarnic ce se regăsesc pe culoarul actual de expropriere al autostrăzii Comarnic-Braşov.