Adrian Brad
Pe ordinea de zi a ultimei şedinţe a Consiliului Local Câmpina era înscris un proiect de hotărâre, iniţiat de primarul Horia Tiseanu, prin care se solicita legislativului municipal aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru realizarea obiectivului de investiţii “Amenajare Cimitir Municipal Lumina”. Prin demersul său, edilul câmpinean susţinea studiul de fezabilitate aferent, comandat şi plătit de Primărie, care propunea realizarea, pe singurul teren viran de mari dimensiuni din domeniul intravilan al oraşului (pe care, în trecut, aveau loc târguri de animale), a unui cimitir cu adevărat de lux. Acesta era gândit cu o structură impresionantă, care conţinea 4575 de parcele de înhumare, alei interioare în suprafaţă de aproape 4600 mp, străzi nou amenajate la exteriorul incintei cimitirului de circa 3000 mp, capelă plus trei corpuri administrative (cu vestiare şi duşuri), sensuri giratorii şi alte facilităţi. Noul cimitir public urma să fie realizat în termen de 36 de luni pe strada Izvoarelor, pe un teren arabil în suprafaţă de peste două hectare şi jumătate, ce desparte cumva două lumi: de o parte, lumea mizeră a cocioabelor romilor de pe strada Oborului, de cealaltă parte – un cartier rezidenţial curat pe care s-au ridicat multe locuinţe frumoase, în care locuiesc primii demnitari ai oraşului, edilul-şef şi viceprimarul Ion Dragomir. Câmpina are două cimitire publice mari (plus alte cimitire mai mici construite în jurul unor biserici), iar în ultimul dintre marile cimitire, cel din cartierul Muscel, dat în folosinţă pe la începutul anilor 2000, nu mai este spaţiu decât pentru vreo câteva locuri de veci. Aşadar, se impunea începerea urgentă a lucrărilor de amenajare a unui nou cimitir, dar nu neapărat a unuia de lux, care să coste un milion de euro (4,16 milioane lei fără TVA), sumă care ar fi grevat bugetul alocat pentru investiţii publice mult mai importante. În expunerea de motive a proiectului său de hotărâre, primarul vorbeşte despre necesitatea realizării a încă unui loc de înhumare din cauza creşterii exigenţei locuitorilor şi a lipsei de spaţiu din cimitirele existente. Localnicii doresc într-adevăr amenajarea unor noi locuri de înhumare, dar nu neapărat a unui cimitir de lux, a cărui cheltuială să diminueze sumele alocate modernizării infrastructurii oraşului. Primind numeroase semnale în acest sens, edilul-şef şi-a retras proiectul de hotărâre de pe ordinea de zi, explicând aleşilor locali câmpineni gestul său: ”Vreau să retrag acest proiect, deoarece studiul de fezabilitate prezentat, pe baza căruia s-a redactat acest proiect de hotărâre, este foarte frumos. Ar putea fi un cimitir elegant, luxos, deosebit, dar nu la noi, la Câmpina. Poate la Bucureşti sau la Ploieşti, unde sunt mai mulţi bani. Noi nu avem aşa de mulţi bani, aşa că am să retrag proiectul de hotărâre şi o să cer firmei să refacă studiul de fezabilitate cu o dotare minimală, modestă, suficientă. Nu cu atâtea corpuri administrative şi birouri, cu magazin de flori, cu două sensuri giratorii în interiorul cimitirului. Mai mult de 1,5 milioane de lei nu ar trebui să cheltuim pentru acest cimitir, nu peste patru milioane cât scrie în acest studiu”. Din declaraţia edilului se înţelegea că varianta mai simplă a viitorului cimitir ar include tot atâtea locuri de veci, dar într-o structură şi sistematizare mult mai simple. Este adevărat că licitaţiile publice organizate pentru diverse obiective sunt câştigate de licitatori care oferă cheltuieli de execuţie mult mai mici decât cele avansate de studiile de fezabilitate aferente. Cu toate acestea, s-ar putea ridica unele semne de întrebare legate de faptul că deja s-a pierdut un timp preţios până la realizarea necesarului cimitir, iar următorul SF ar genera cheltuieli suplimentare ce puteau fi evitate dacă s-ar fi ţinut cont, de la început, de drămuirea judicioasă a banilor publici locali, aspect ce ar trebui să-i preocupe cu adevărat (adică nu doar la nivel declarativ), pe aleşii câmpinenilor, la fiecare bănuţ cheltuit din vistieria municipiului.
