Victor Ponta a anunţat, după întâlnirea cu delegaţia FMI, că există două puncte în care Guvernul nu s-a înţeles cu oficialii Fondului şi că urmează o nouă rundă de negocieri în luna aprilie.
Premierul a precizat că, în condiţiile în care nu s-a ajuns la o înţelegere, nu va fi semnată o scrisoare de intenţie.
„Avem din regiune, economia cea mai stabilă şi predictibilă. (…) Au rămas pe agendă două puncte asupra cărora nu avem un acord şi vreau să le precizez pentru că sunt măsuri structurale: în primul rând continuarea agendei de liberalizare a preţurilor la gaze, care înseamnă creşterea preţului la gaze. Solicitarea delegaţiei se referea la o o creştere abruptă din aprilie de la 53,3 lei/mwat la 62 de lei, o creştere pe care noi o considerăm nesustenabilă”, a spus Victor Ponta.
În ceea ce priveşte al doilea punct în divergenţă, premierul a arătat că acesta vizează companiile energetice Hunedoara şi Oltenia.
„Solicitarea FMI era a unor restructurări masive şi radicale care din punctul nostru de vedere nu salvează industria, ci practic îi trimit într-o spirală care în câţiva ani duce la distrugerea acestui sector în România. Suntem de acord cu eficientizare dar nu vom accepta masuri prin care acest sector esential pentru siguranta energetica si dezvoltarea economica si sociala a unor regiuni, nu suntem de acord cu masuri care sa duca practic la disparitia acestei industrii”, a explicat Ponta.
„Pe aceste doua teme pe care nu avem o intelegere a ramas ca in aprilie cand FMI, CE si BM vor reveni la Bucuresti, sa prezentam cum credem noi ca e bine sa facem ca pretul la gaze sa creasca intr-un rimt sustenabil, iar industria de carbune sa aiba perspectiva de salvare in viitor”, a adpăugat premierul.
Ponta a mai declarat că vrea ca, în 2016, salariul minim să ajungă la 1.200 de lei şi a arătat că „România are o economie stabilă şi care se dezvoltă”.
„Acordul cu FMI încetează în septembrie. Important este ca în luna septembrie să vedem cât am realizat din ceea ce ne-am propus. Aveam realizat cam 80%, nu pentru că aşa a cerut Fondul ci pentru că ne-am dorit.(…) Ca sa semnam azi scrisoarea trebuia sa crestem gazul la 62 si sa bagam Hunedoara si Oltenia in restructurare. Nu credem ca e bine pentru Romania, motiv pentru care nu am semnat scrisoarea.
În aprilie şi apoi în iunie tragem linie şi vom vedea ce am realizat. Ca să semnăm azi o scrisoare trebuia să creştem preţul gazului şi să băgăm CE Hunedoara şi CE Oltenia, să mă exprim elegant, în restructurări. Acordul este în vigoare, dar n-am semnat scrisoarea”, a conchis Ponta.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) au cerut ca liberalizarea preţului la gaze să fie aplicată din luna aprilie pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET-uri), cu o creştere a preţului la gaze catalogată drept „abruptă” de către şeful Guvernului, de la 53,5 lei MWh la 62 lei MWh.
Executivul a respins această solicitare, considerând-o nesustenabilă, cu argumentul că populaţia şi CET-urile nu pot suporta o astfel de creştere din aprilie.
În privinţa companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia, FMI şi CE au cerut restructurarea „masivă şi radicală” a acestora, Guvernul fiind însă de părere că o astfel de restructurare nu ar salva industria de profil, ci, dimpotrivă, ar diminua semnificativ importanţa acestui sector.
Victor Ponta: Am stabilit cu Departamentul Comerţului din SUA să avem cât mai multe investiţii
Experții FMI s-au întâlnit, vineri, cu reprezentanții tuturor ministerelor pentru a se stabili dacă va mai exista un nou acord cu instituția financiară internațională.
O misiune a Fondului Monetar Internațional, condusă de Andrea Schaechter, se află în România din 27 ianuarie pentru a treia evaluare a acordului preventiv aflat în derulare. Primele două evaluări ale actualului acord au fost realizate în prima parte a anului trecut.
Reprezentantul rezident al FMI pentru România și Bulgaria, Guillermo Tolosa, a declarat, înainte de începerea misiunii FMI, că vor avea loc consultări în cadrul Articolului IV și a treia evaluare a acordului stand-by de tip preventiv încheiat cu România, care a fost aprobat în data de 27 septembrie 2013. „Membrii misiunii vor discuta cu autoritățile române recentele evoluții ale economiei românești și prioritățile în reformele economice”, a spus Guillermo Tolosa.
România are în derulare cu FMI un acord stand-by de două miliarde de euro din care autoritățile nu au accesat fonduri până în prezent. Scopul acordului de tip preventiv a fost acela de a proteja economia românească de eventuale șocuri pe piețele financiare.
Actualul acord stand-by este cel de-al 10-lea încheiat de România cu Fondul Monetar Internațional din ultimii 23 de ani și al treilea acord solicitat FMI, de la declanșarea crizei economice, în 2009.
Primul acord de după decembrie 1989 a fost încheiat în 11 aprilie 1991, potrivit paginii de internet a instituției financiare internaționale.
