Banca Naţională este de acord cu împărţirea poverii între clienţi şi bănci, dar sunt necesare măsuri echilibrate şi raţionale, care să se aplice de la caz la caz, întrucât situaţiile sunt foarte diferite la nivelul întregului portofoliu de credite în franci elveţieni, a afirmat guvernatorul Isărescu.
„Vorbim de măsuri raţionale şi echilibrate ca soluţii la problemele creditelor în franci elveţieni, suntem pentru împărţirea poverii, dar într-o manieră echilibrată. Părerea mea este că băncile vor răspunde favorabil cererilor clienţilor cu probleme, pentru că este şi în interesul lor. Marja de reducere aplicată depinde însă de la o bancă la alta”, a declarat vineri şeful băncii centrale, Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă, după ce, anterior, enumerase marile pierderi care se pot înregistra prin conversia creditelor în franci.
El a reiterat soluţiile-cadru convenite de conducerea BNR împreună cu băncile care au în portofolii credite în franci elveţieni şi cu Asociaţia Română a Băncilor (ARB). Astfel, cele trei părţi au agreat o serie de soluţii pe care băncile le pot oferi clienţilor individual, fără a fi limitate doar la acestea.
„Pentru a rezolva aceste probleme individuale, băncile comerciale au la dispoziţie o serie de soluţii opţionale consistente cu principiul împărţirii poverii ajustării (burden – sharing) aplicat şi pe plan internaţional”, a transmis BNR, printr-un comunicat. Măsurile vizează menţinerea ratelor lunare în lei aferente creditelor în franci elveţieni la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014, conversia creditelor în lei la cursul zilei şi/sau acordarea unui discount privind cuantumul serviciului datoriei, reducerea temporară a ratei dobânzii pentru a compensa efectul aprecierii francului elveţian sau flexibilizarea mecanismului de rescadenţare şi a duratei în raport cu capacitatea financiară a debitorilor, prin aplicarea prevederilor „Electoratei” îmbunătăţite. Totodată, băncile vor avea în vedere simplificarea procedurilor administrative şi întărirea protecţiei debitorilor în raport cu banca, astfel încât în procesul rescadenţării creditelor să nu se înăsprească termenii contractului de credit precum rata dobânzii, comisioane sau solicitarea constituirii de noi garanţii.
Isărescu a menţionat că ARB va furniza mai multe detalii despre ofertele fiecărei bănci în parte, cu soluţiile pe care le va propune clienţilor şi ce marje de reducere îşi pot permite din costul unui credit.
„Când apar asemenea şocuri externe, sunt exogene, precum un seism, nu le ştie nimeni dinainte, de aceea sunt şi periculoase. Cea mai bună abordare este să laşi lucrurile să se aşeze, pentru că pot să apară replici, mişcări în ambele direcţii. În plus, aici e vorba de bani mulţi, fie că vorbim de debitori, fie că e vorba de bănci. Nu este bine să se lucreze la emoţie puternică şi în pripă, regula este că măsurile luate în pripă pot fi mai dăunătoare decât altceva”, a punctat şeful BNR. El a exemplificat că, dacă s-ar fi luat o măsură urgentă de fixare a cursului în urmă cu două săptămâni, când deprecierea leului faţă de francul elveţian era de 22%, în condiţiile în care în prezent a ajuns la 14%, rămânea o diferenţă de 8 puncte procentuale neacoperită, reprezentând costuri inutile care trebuiau suportate de cineva.
În plus, măsura ar fi fost nedreaptă faţă de firmele elveţiene din România, care aveau la finele anului 2013 investiţii de 2 miliarde echivalent euro, cu aproape 60.000 de salariaţi, care ar fi fost afectaţi în detrimentul celor 75.000 de debitori în CHF.
Guvernatorul a reluat ideea transmisă de BNR în ultimele două săptămâni, potrivit căreia o măsură administrativă este contraproductivă, dar şi „împotriva legii şi ar suna ca o naţionalizare”.
