Comisia pentru Mediu, Sănătate publică şi Siguranţă Alimentară din cadrul Parlamentului European s-a întrunit ieri pentru a vota pe marginea unor întrebări cu solicitare de răspuns oral adresate Comisiei Europene de către 6 europarlamentari pe tema strategiei referitoare la industria alcoolului, întrebări care au stat la baza unei propuneri de rezoluţie ce se va discuta în perioada următoare.

Preţ minim per unitate alcool

Potrivit documentului aflat pe masa europarlamentarilor (Rezoluția Parlamentului European referitoare la strategia privind alcoolul), Parlamentul ia în calcul inclusiv metode de natură fiscală prin care să limiteze consumul de alcool în UE. Printre acestea se numără şi posibilitatea adoptării de către statele membre a unui preţ minim la alcool, care să descurajeze consumul. „Parlamentul European solicită statelor membre să analizeze dacă ar trebui să se introducă un preț minim per unitate de alcool, cu condiția ca aceste măsuri să se ia pe baza principiului subsidiarității și cu respectarea acestuia; invită Comisia și statele membre să recunoască faptul că aceste măsuri sunt proporționale și eficiente pentru protejarea sănătății și nu constituie o barieră ascunsă în calea comerțului”, se arată în documentul citat.

O astfel de măsură a fost propusă în Marea Britanie, încă din 2012, de către premierul David Cameron, dar măsura nu a intrat încă în vigoare ca urmare a presiunii venite din partea producătorilor. Premierul britanic a propus un preţ minim de 40 de pence, adica aproximativ 2,1 lei pe unitatea de alcool (o unitate = 10 mililitri de alcool pur, o bere are circa doua unitati – n.red.).

În România, există un preţ fix la ţigări.

Investiţii în educaţie

Majoritatea măsurilor propuse de către Parlamentul European sunt însă de natură preventivă, prin investiţii în educaţie, în campanii de sensibilizare şi în proiecte care vizează contracararea efectelor negative asociate consumului de alcool. Totodată, Parlamentul solicită statelor membre să îmbunătățească depistarea timpurie, în cadrul serviciilor de asistență medicală primară, a cazurilor de consum nociv de alcool, prin promovarea screeningului și asigurarea unor servicii de sprijin adecvate pentru tratarea tulburărilor cauzate de consumul de alcool și a afecțiunilor cronice aferente.

Următoarea reuniune a Comisiei pentru mediu va avea loc în perioada 23-24 februarie 2015, la Bruxelles.

Efectele consumului de alcool în Europa

Conform statisticilor oficiale ale UE, consumul excesiv de alcool generează costuri sociale estimate la 155,8 miliarde de euro în Europa în anul 2010, din care majoritatea (82,9 miliarde euro) sunt costuri din afara sistemului medical. Alcoolismul este cea de-a doua cauză de îmbolnăvire legată de stilul de viață în Europa, fiind un factor de risc pentru peste 60 de boli cronice, printre care se numără hepatita alcoolică și pancreatita cronică alcoolică și aproape toate celelalte boli digestive și tipurile de cancer, diabet, boli cardiovasculare etc. Totodată, abuzul de alcool provoacă anual 3,3 milioane de decese în lume, reprezentând 5,9% din totalul deceselor; iar în grupa de vârstă 20-39 de ani, circa 25% din totalul deceselor pot fi atribuite alcoolului. Nu în ultimul rând, între 5 și 9 milioane de copii trăiesc în familii care sunt afectate negativ de consumul de alcool.

Cât alcool consumă românii

Potrivit unui studiu al OMS, dat publicităţii anul trecut, România ocupă al cincilea loc în topul ţărilor cu cel mai mare consum de alcool pur pe cap de locuitor. Potrivit OMS, un român bea 14,4 litri de alcool pur pe an, faţă de 17,5 litri de lcool, cât se consumă în Belarus, statul cu cel mai mare consum la nivel mondial. Urmează Republica Moldova cu un consum anual de 16,8 litri de alcool pur, Lituania – 15.4 litri de alcool pur pe an, urmată de Rusia – 15,1 litri de alcool pur, România – 14,4 litri de alcool pur, Ucraina – 13,9 litri de alcool pur pe an, Andora – 13,8 litri de alcool pur, Ungaria – 13,3 litri de alcool pur, Republica Cehă şi Slovacia – 13 litri de alcool pur şi Portugalia – 12,9 litri de alcool pur, potrivit ECONOMICA.NET.