Ministerul Justiţiei a anunţat, într-un comunicat, că Guvernul a adoptat, în şedinţa de miercuri, un Memorandum prin care se înfiinţează, în subordinea Ministerului Justiţiei, o agenţie dedicată gestionării bunurilor sechestrate în cadru procesual-penal. Noua structură, înfiinţată la propunerea MJ, ar urma să devină operaţională până la sfârşitul lunii martie 2015 şi va dispune de 30 de posturi, rolul ei fiind de a administra bunurile sechestrate în cadrul unor proceduri penale. Înfiinţarea Agenţiei are loc în contextul în care Guvernul şi ANAF în mod special au fost criticate pentru procentul mic de punere în aplicare a hotărârilor rămase definitive şi de recuperarea prejudiciilor care se ridică, per total, la câteva sute de milioane de euro pe an.
Potrivit comunicatului MJ, această activitate „se realizează de mai multe instituţii, ceea ce creează dificultăţi în gestionarea şi, ulterior, valorificarea acestora. În acelaşi timp, noua structură va avea un rol de coordonare şi decizie, în cooperare cu ANAF, a activităţii de valorificare a bunurilor confiscate.”
„Ori de câte ori am avut ocazia am susţinut că un factor esenţial pentru pedepsirea celor care au încălcat legea, dar şi pentru descurajarea producerii de noi infracţiuni este recuperarea prejudiciilor pentru că nimeni nu comite o infracţiune dacă ştie că nu se poate alege cu un câştig material. Înfiinţarea acestei structuri în cadrul MJ va permite ca bunurile care în prezent se depreciază pe durata procedurilor judiciare, pierzându-şi din valoare, să fie corect şi eficient administrate astfel încât în final să avem un grad cât mai ridicat de valorificare a acestora şi, implicit, să alimentăm bugetul de stat cu sume cât mai mari de bani”, a declarat Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc.
Expert Forum şi HotNews.ro au atenţionat, recent, că ANAF a pus în aplicare între 5 şi 8% din totalul hotărârilor judecătoreşti definitive în cauze penale, prejudiciul recuperat fiind mic în raport cu valoarea totală a sumelor pe care statul ar fi trebuit să le recupereze de la diverşi condamnaţi.
„Rata mică a punerii în executare de către ANAF a deciziilor definitive de executare e un motiv de îngrijorare atât pentru reprezentanţi ai sistemului judiciar, cât şi pentru observatori externi. Se invoca deficienţe procedurale legate de responsabilităţile actorilor instituţionali în procedura punerii în executare a deciziilor definitive. Au existat şi discuţii legate de prescriptibilitatea sau nu a punerii în executare a măsurii confiscării, discuţii finalizate în sensul inprescriptibilităţii. Este urgent să se elimine aceste deficienţe procedurale, pentru că nepunerea în executare a deciziilor de confiscare elimină un element esenţial al deciziilor de condamnare. Este inacceptabil ca prin (in)acţiunea unei instituţii executive să se altereze o decizie definitivă a puterii judecătoreşti”, se arată într-o analiză Expert Forum.
