Sistemul judiciar romanesc – schimbat din temelii in 2014, dupa intrarea in vigoare a noilor Coduri

Violeta Stoica

În luna februarie a acestui an, Codul penal și Codul de procedură penală s-au schimbat și noile reglementări au intrat în vigoare. Unele dintre articolele celor două coduri au fost benefice, altele – mai puțin. Unele infracțiuni au fost dezincriminate, iar alte infracțiuni care nu apăreau în vechiul Cod penal au ieșit la rampă. Pe de altă parte, în materie de procedură penală, au apărut reguli noi: posibilitatea recunoașterii vinovăției și a încheierii unor înțelegeri cu procurorii, în anumite circumstanțe, a fost introdus arestul la domiciliu, destul de greu de ținut în frâu de către ofițerii responsabili cu verificarea condițiilor impuse de instanțe pentru cei care scapă de arestul preventiv, pentru că în România încă nu există brățările de identificare și urmărire a arestaților la domiciliu. În schimb, arestul la domiciliu a stârnit și unele situații hilare, în care membri ai aceleiași familii nu aveau voie să ia legătura unii cu alții pentru simplul motiv că erau fie inculpați, fie inculpați și martori în același dosar penal, aflat pe masa instanțelor de judecată.
Însă noile Coduri au adus și reduceri de pedepse în cazul condamnaților pentru infracțiuni grave, intrarea în vigoare a noilor reglementări conducând și la scăderea anilor petrecuţi în spatele gratiilor de persoane care au beneficiat de “clemența” prevăzută de lege, deși au săvârșit infracțiuni cu violență.

Primele zile de după intrarea în vigoare a noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală au creat o adevărată nebunie în sistemul penitenciar din România, iar de această avalanșă de schimbări ale regimului pedepselor nu au scăpat nici penitenciarele din Prahova. Zilnic, instanțele prahovene au avut pe rol, încă din luna februarie, cereri de recalculare a pedepselor sau de eliberare depuse de către comisiile de aplicare a noii legislații din Penitenciarul Târgșor și din Penitenciarul Ploiești. Cele care solicitau eliberarea deținutelor condamnate pentru prostituție – una dintre infracțiunile dezincriminate de noul Cod penal – au avut câștig de cauză, după aplicarea noii legislații.

„Mitior lex” – aplicarea legii mai favorabile

După intrarea în vigoare a noilor Coduri – penal şi de procedură penală – condamnaţii definitiv au început să solicite, pe bandă rulantă, aplicarea legii mai favorabile în ceea ce-i priveşte. Aşa s-a întâmplat şi cu Marius Costin Frumuzache, violatorul care a îngrozit Ploieștiul în vara anului 2011. Acesta a depus, la Tribunalul Dâmboviţa, o contestaţie la executarea pedepsei, care, potrivit art. 598 din Noul Cod de procedură penală, poate fi realizată şi în cazul în care se invocă micşorarea pedepsei.
Prin soluţia dată de magistraţii de la Tribunalul Dâmboviţa, acolo unde a fost judecată contestaţia la executarea pedepsei depusă de Frumuzache, s-a admis sesizarea condamnatului în privinţa aplicării „mitior lex”, ceea ce înseamnă că a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, după intrarea în vigoare a Noului Cod penal şi a Noului Cod de procedură penală.
Astfel, condamnarea la 16 ani de închisoare şi la şase ani de interzicere a unor drepturi, din dosarele în care a fost judecat Marius Costin Frumuzache, a fost descontopită în pedepsele aplicate pentru fiecare dintre faptele pentru care a fost judecat şi s-au recalculat pedepsele în conformitate cu legislaţia în vigoare în prezent. Astfel, s-au redus pedepsele aplicate iniţial, de câte opt ani de închisoare, pentru tentativă de viol, la câte patru ani închisoare (limita maximă pentru tentativă de viol la care s-a aplicat reducerea cu o treime pentru recunoaşterea faptelor), pedepsele de câte doi ani de închisoare pentru violare de domiciliu s-au redus la câte un an şi patru luni de închisoare (după aplicarea reducerii de o treime), în timp ce pedeapsa de 16 ani de închisoare – pentru viol – a fost redusă la opt ani de închisoare, după ce s-a aplicat aceeaşi reducere cu o treime pentru că Frumuzache a recunoscut faptele de care a fost acuzat. Pedeapsa pentru pornografie infantilă a rămas la şase ani de închisoare. După recontopirea tuturor pedepselor, în baza Noului Cod penal, condamnatul Frumuzache va executa pedeapsa finală de 14 ani de închisoare (compusă din pedeapsa cea mai grea de opt ani de închisoare la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse).
Pentru că din durata de 14 ani s-a dedus durata deja executată în spatele gratiilor – în stare de reţinere, în arest preventiv şi după condamnare – respectiv de la 2 iulie 2011 la zi, Marius Costin Frumuzache va mai avea de executat, practic, doar 11 ani de închisoare!

Ciudățeniile arestului la domiciliu

Arestul la domiciliu este una dintre noutățile impuse de legislația în materie penală, introduse în luna februarie 2014. Această măsură preventivă – aplicată pentru prima dată în România începând din acest an – a condus, în unele cazuri, la situații ciudate, având în vedere lipsa unor “antecedente” în baza cărora să se țină cont de toate situațiile care ar putea apărea în cazul dispunerii arestului domiciliar. Un exemplu este cel al Vioricăi Oniga, fosta şefă a Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova.
Magistraţii Tribunalului Buzău au decis, pe 22 iulie, ca Viorica Oniga să fie judecată în stare de arest la domiciliu. Inculpata are obligaţia de a nu părăsi imobilul în care locuieşte, din municipiul Ploieşti, fără permisiunea instanţei de judecată. De asemenea, pe durata arestului la domiciliu, Viorica Oniga are obligaţia să se prezinte la instanţă ori de câte ori este chemată şi să nu comunice cu niciunul dintre cei 12 inculpaţi în aceeaşi cauză. Totodată, Viorica Oniga nu are voie să ia legătura nici cu cei…245 de martori, printre aceștia fiind incluși, inițial, fiul și soțul. Judecătorii Curții de Apel Ploiești au admis contestația depusă de inculpată și au înlăturat dispoziția inițială de a nu comunica inclusiv cu cei doi.
O altă noutate, tot în dosarul Vioricăi Oniga, este aceea de a-i da voie acesteia să meargă la cumpărături. După ce judecătorii de la Tribunalul Buzău au respins cererea de încuviinţare a părăsirii domiciliului, în zilele de miercuri şi de sâmbătă, timp de două ore, magistraţii instanţei de apel au rejudecat cererea depusă de inculpată, la începutul lunii decembrie. Aceştia au decis acordarea permisiunii ca Viorica Oniga să părăsească imobilul din municipiul Ploieşti, unde se află plasată în arest la domiciliu, „conform traseului ce va fi întocmit de organele de poliţie care realizează supravegherea acesteia, în vederea deplasării de două ori pe lună, în ziua de sâmbătă, între orele 10.00 – 12.00, pentru procurarea mijloacelor esenţiale de existenţă (obiecte de uz personal, bunuri alimentare, obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte, alimente), de la centrul comercial cel mai apropiat imobilului în care execută măsura preventivă”.