Acesta a fost cipriot de neam, fiu al lui Epifanie, şi s-a însurat cu voia tatălui său devenind şi el tată de copii. Apoi, murindu-i şi femeia şi copiii, s-a întors cu toată dorirea spre adaosul virtuţii şi spre buna plăcere a lui Dumnezeu. Şi, pentru strălucirea vieţii sale, a fost făcut arhiepiscop al Alexandriei, fiind cerut de poporul alexandrinilor. După cuvântul Evangheliei, fiind pus ca o făclie în sfeşnic, a strălucit ca o lumină de foc în lume. Petrecând mulţi ani în scaunul arhieriei sale, multe minuni a făcut şi a miluit pe săraci cu cele ce le era de folos. Iar pentru aceasta i s-a spus ,,milostivul’’, având toţi evlavie la dânsul, credincioşi şi necredincioşi, precum arată istoria ce s-a scris despre dânsul. La bătrâneţe, s-a mutat la Domnul.
